Atunci când companiile dezvoltă produse noi, se concentrează adesea doar pe costurile directe asociate producției, cum ar fi materialele și forța de muncă. Cu toate acestea, există și alte costuri care trebuie luate în considerare, inclusiv costurile indirecte și potențialul de subvenționare încrucișată a costurilor produsului.
Subsidierea încrucișată a costurilor produsului apare atunci când profiturile obținute de la un produs sunt folosite pentru a subvenționa costurile unui alt produs. Acest lucru se poate întâmpla atunci când o companie produce mai multe produse care necesită niveluri diferite de investiții, dar le vinde pe toate la același preț. De exemplu, o companie poate produce un produs de înaltă calitate care necesită o cercetare și dezvoltare extinsă, precum și un produs de calitate inferioară care este mult mai simplu de produs. Dacă societatea vinde ambele produse la același preț, profiturile obținute din produsul de vârf vor fi folosite pentru a compensa costurile produsului de calitate inferioară.
Deși poate părea o strategie de afaceri inteligentă, aceasta poate fi de fapt destul de riscantă. În cazul în care costul de producție al produsului inferior crește, este posibil ca profiturile obținute din produsul de vârf să nu mai fie suficiente pentru a compensa aceste costuri. Acest lucru poate duce la o scădere a profiturilor în general, precum și la o scădere a calității produsului de vârf, deoarece compania încearcă să reducă costurile.
Pentru a evita subvenționarea încrucișată a costurilor produselor, companiile ar trebui să analizeze cu atenție costurile asociate cu fiecare produs pe care îl produc. De asemenea, acestea ar trebui să ia în considerare potențialul de modificare a acestor costuri în timp, cum ar fi creșterea costurilor cu forța de muncă sau modificări ale costului materiilor prime. Adoptând o abordare cuprinzătoare a dezvoltării produselor, companiile pot evita costurile ascunse ale subvenționării încrucișate și se pot asigura că fiecare produs pe care îl produc este profitabil de unul singur.
În concluzie, subvenționarea încrucișată a costurilor produselor poate fi un cost ascuns al dezvoltării produselor care poate avea consecințe grave pentru profiturile și succesul general al unei companii. Adoptând o abordare cuprinzătoare a dezvoltării de produse și analizând cu atenție costurile asociate fiecărui produs, companiile pot evita riscurile de subvenționare încrucișată și se pot asigura că fiecare produs pe care îl produc este profitabil de unul singur.
Subvenționarea încrucișată este o strategie de afaceri prin care profiturile obținute de la un produs sau serviciu sunt folosite pentru a susține sau subvenționa costul unui alt produs sau serviciu. Acest lucru se face adesea în situațiile în care un produs sau un serviciu este mai profitabil decât altul sau în care un produs sau un serviciu este mai necesar decât altul.
De exemplu, în industria aeronautică, locurile la clasa întâi și la clasa business au adesea un preț mai mare decât cele de la clasa economică. Profiturile obținute din aceste locuri mai scumpe sunt folosite pentru a subvenționa costul locurilor mai ieftine din clasa economică. Acest lucru permite companiei aeriene să ofere locuri la prețuri mai mici clienților care nu și-ar fi putut permite locurile mai scumpe. Această strategie de subvenționare încrucișată permite companiei aeriene să își mărească baza de clienți și să apeleze la o gamă mai largă de clienți.
Un alt exemplu de subvenționare încrucișată poate fi văzut în industria medicală. Spitalele private pot percepe taxe mai mari pentru servicii cum ar fi operațiile elective și consultațiile cu specialiști. Profiturile obținute din aceste servicii sunt apoi folosite pentru a subvenționa costul serviciilor medicale de bază, cum ar fi asistența medicală de urgență și consultațiile generale. Acest lucru permite spitalului să ofere o gamă mai largă de servicii pacienților, inclusiv celor care s-ar putea să nu-și permită serviciile mai scumpe.
În general, subvenționarea încrucișată este o modalitate strategică pentru întreprinderi de a-și echilibra profiturile și costurile, oferind în același timp o gamă de produse sau servicii clienților.
Subvenționarea încrucișată se referă la practica de a utiliza profiturile de la un produs sau serviciu pentru a susține un alt produs sau serviciu care este mai puțin profitabil sau care are un preț mai mic. Rezultatul subvenționării încrucișate poate fi atât pozitiv, cât și negativ, în funcție de circumstanțele specifice.
În ceea ce privește partea pozitivă, subvenționarea încrucișată poate contribui la creșterea profitabilității generale a unei întreprinderi, permițându-i acesteia să ofere o gamă mai largă de produse sau servicii. De exemplu, o companie poate oferi un produs de înaltă calitate care este mai scump, dar care generează o marjă de profit mai mare. Acest profit poate fi apoi utilizat pentru a sprijini dezvoltarea și comercializarea unui produs cu preț mai mic, care poate nu este la fel de profitabil ca atare, dar care este totuși important pentru linia generală de produse.
Subvențiile încrucișate pot ajuta, de asemenea, întreprinderile să mențină cota de piață și să concureze cu alte companii. Prin oferirea unei game de produse la prețuri diferite, o întreprindere poate apela la o gamă mai largă de clienți și poate rămâne competitivă.
Cu toate acestea, subvențiile încrucișate pot avea și consecințe negative. De exemplu, poate duce la o lipsă de transparență în ceea ce privește stabilirea prețurilor și poate face dificil pentru clienți să înțeleagă costul real al unui produs sau serviciu. De asemenea, poate crea o situație în care unii clienți îi subvenționează efectiv pe alții, ceea ce poate duce la resentimente și la pierderea încrederii în companie.
În general, rezultatul subvenționării încrucișate depinde de circumstanțele specifice ale întreprinderii și de produsele sau serviciile în cauză. Deși poate fi un instrument util pentru creșterea profitabilității și menținerea competitivității, este important ca întreprinderile să analizeze cu atenție consecințele potențiale și să se asigure că sunt transparente în ceea ce privește prețurile și subvențiile acordate clienților.