Publicitatea se bazează pe persuasiune. Agenții de publicitate folosesc diferite tehnici pentru a-și influența publicul și pentru a stimula vânzările. Una dintre aceste tehnici este framing-ul. Încadrarea este arta de a prezenta informațiile într-un mod care influențează modul în care oamenii se gândesc la ele. În publicitate, framing-ul poate fi folosit pentru a sublinia anumite aspecte ale unui produs sau serviciu și pentru a crea o anumită percepție în mintea consumatorilor. În acest articol, vom analiza câteva exemple de framing în publicitate și modul în care acestea influențează comportamentul consumatorilor.
Unul dintre cele mai frecvente exemple de framing în publicitate este utilizarea framing-ului pozitiv. Încadrarea pozitivă este atunci când agenții de publicitate se concentrează pe beneficiile unui produs sau serviciu mai degrabă decât pe dezavantajele acestuia. De exemplu, o reclamă la o pastă de dinți ar putea să se concentreze pe modul în care produsul poate preveni cariile și promova sănătatea dinților, mai degrabă decât să evidențieze faptul că acesta conține fluorură. Prin încadrarea produsului într-un mod pozitiv, agenții de publicitate pot crea o percepție mai favorabilă a acestuia în mintea consumatorilor.
Un alt exemplu de încadrare în publicitate este utilizarea încadrării negative. Încadrarea negativă este atunci când agenții de publicitate se concentrează pe dezavantajele neutilizării unui produs sau serviciu. De exemplu, o reclamă la o asigurare auto ar putea evidenția riscurile de a conduce fără asigurare, cum ar fi posibilitatea de a avea un accident și de a fi nevoit să plătească daunele din buzunar. Prin încadrarea produsului într-un mod negativ, agenții de publicitate pot crea un sentiment de urgență și pot încuraja consumatorii să acționeze.
Încadrarea poate fi folosită, de asemenea, pentru a crea un sentiment de exclusivitate. Mărcile de lux folosesc adesea această tehnică pentru a atrage consumatorii care doresc să se simtă speciali și unici. De exemplu, o marcă de modă de lux ar putea crea o reclamă care să sublinieze disponibilitatea limitată a unui anumit produs sau exclusivitatea mărcii în sine. Prin încadrarea produsului ca fiind exclusivist, agenții de publicitate pot crea un sentiment de dorință și îi pot face pe consumatori să se simtă ca și cum ar face parte dintr-un grup select.
În cele din urmă, încadrarea poate fi utilizată pentru a crea un sentiment de dovadă socială. Dovada socială este ideea că oamenii sunt mai predispuși să urmeze un anumit comportament dacă au convingerea că și alții îl fac. În publicitate, dovada socială poate fi utilizată pentru a crea o percepție de popularitate sau de tendință. De exemplu, o reclamă pentru un nou smartphone ar putea arăta un grup de persoane tinere și elegante care utilizează produsul și se distrează. Prin încadrarea produsului ca fiind popular și la modă, agenții de publicitate pot crea un sentiment de FOMO (fear of missing out) și pot încuraja consumatorii să cumpere produsul pentru a face parte din această tendință.
În concluzie, încadrarea este un instrument puternic în publicitate. Prin prezentarea informațiilor într-un anumit mod, agenții de publicitate pot influența modul în care consumatorii se gândesc la produsele și serviciile lor. Fie că este vorba de o încadrare pozitivă, de o încadrare negativă, de exclusivitate sau de dovada socială, încadrarea poate fi utilizată pentru a crea o anumită percepție în mintea consumatorilor și pentru a stimula vânzările. În calitate de consumatori, este important să fim conștienți de aceste tehnici de încadrare și să ne gândim în mod critic la mesajele care ne sunt prezentate.
Încadrarea este o tehnică utilizată în publicitate și marketing pentru a prezenta informațiile într-un mod care influențează modul în care oamenii le percep. Un bun exemplu de framing este modul în care restaurantele fast-food își fac reclamă la produsele lor. În loc să se concentreze pe valoarea nutritivă sau pe beneficiile pentru sănătate ale alimentelor lor, acestea își prezintă adesea produsele ca fiind opțiuni rapide și convenabile pentru oamenii care se află în mișcare.
De exemplu, un lanț de fast-food ar putea face publicitate sandvișurilor pentru micul dejun ca fiind soluția perfectă pentru navetiștii ocupați care au nevoie de o masă rapidă și satisfăcătoare înainte de muncă. Încadrându-și produsele în acest mod, ei reușesc să facă apel la nevoile și dorințele publicului lor țintă și să creeze o asociere pozitivă cu marca lor.
Un alt exemplu de încadrare în publicitate este modul în care mărcile de lux își prezintă produsele. În loc să se concentreze pe costul sau prețul produselor lor, acestea le încadrează ca fiind articole de înaltă calitate și exclusive care merită investiția. Această încadrare se adresează consumatorilor care apreciază luxul și statutul și poate contribui la crearea unui sentiment de dezirabilitate și exclusivitate în jurul mărcii.
În general, încadrarea este un instrument puternic în publicitate și marketing, care poate fi folosit pentru a modela modul în care oamenii percep produsele și mărcile. Prin elaborarea atentă a modului în care sunt prezentate informațiile, comercianții pot crea o asociere pozitivă cu marca lor și pot face apel la dorințele și nevoile publicului lor țintă.
Încadrarea mesajului se referă la modul în care un mesaj este prezentat unui public și la limbajul specific și tehnicile de încadrare utilizate pentru a transmite mesajul. Scopul încadrării mesajului este de a influența modul în care publicul percepe și răspunde la mesajul transmis.
Un exemplu de încadrare a mesajului este utilizarea mesajelor încadrate în câștig față de cele încadrate în pierdere în comunicarea în domeniul sănătății. Un mesaj încadrat în câștig pune accentul pe beneficiile unei anumite acțiuni, cum ar fi exercițiile fizice regulate, în timp ce un mesaj încadrat în pierdere pune accentul pe consecințele negative ale nerespectării acestei acțiuni, cum ar fi riscul de a dezvolta o boală cronică.
De exemplu, un mesaj încadrat în câștig ar putea spune: "Exercițiile fizice regulate vă pot ajuta să vă mențineți o greutate sănătoasă, să reduceți riscul de boli cronice și să vă îmbunătățiți calitatea generală a vieții." Un mesaj încadrat în pierdere, pe de altă parte, ar putea spune: "Faptul că nu faceți exerciții fizice în mod regulat vă poate crește riscul de a dezvolta boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul."
Studiile au arătat că eficiența mesajelor încadrate în câștiguri față de cele încadrate în pierderi depinde de contextul specific și de public. În general, mesajele cu încadrare în câștig sunt mai eficiente pentru promovarea comportamentelor de prevenire, în timp ce mesajele cu încadrare în pierdere sunt mai eficiente pentru promovarea comportamentelor de detectare.