Profiturile reținute sunt un indicator important pentru investitori, deoarece reprezintă profiturile acumulate de o companie care nu sunt distribuite sub formă de dividende. Principiile contabile general acceptate (GAAP) impun companiilor să urmeze orientări specifice atunci când calculează profiturile nerepartizate. O întrebare care apare adesea este dacă imobilizările necorporale pot fi sau nu incluse în calcul.
Imobilizările necorporale sunt active non-fizice care oferă valoare unei companii, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, drepturile de autor și fondul comercial. Deși nu sunt tangibile, acestea pot fi totuși active valoroase care contribuie la succesul și profitabilitatea generală a unei companii. Cu toate acestea, orientările GAAP pot face dificilă includerea imobilizărilor necorporale în calculul profiturilor reținute.
În conformitate cu orientările GAAP, imobilizările necorporale sunt de obicei înregistrate în bilanțul unei societăți la costul lor inițial. Acest cost este apoi amortizat pe durata de viață utilă a activului. Cu toate acestea, orientările GAAP nu permit includerea imobilizărilor necorporale în calculul rezultatului reportat decât dacă se consideră în mod specific că acestea au o durată de viață nedeterminată. Aceasta înseamnă că imobilizările necorporale cu durată de viață limitată, cum ar fi brevetele și mărcile comerciale, nu pot fi incluse în calculul profiturilor nerepartizate.
Raționamentul care stă la baza acestei orientări este că se preconizează că imobilizările necorporale cu durată de viață limitată își vor pierde în cele din urmă valoarea, fie prin expirare, fie prin obsolescență. Prin urmare, profiturile acumulate care au fost generate de aceste active nu pot fi considerate permanente și nu trebuie incluse în rezultatul reportat. Pe de altă parte, imobilizările necorporale cu durată de viață nedeterminată, cum ar fi fondul comercial, sunt considerate permanente și pot fi incluse în calculul rezultatului reportat.
În timp ce acest lucru poate părea un dezavantaj pentru companiile cu imobilizări necorporale semnificative, este important să ne amintim că orientările GAAP sunt concepute pentru a oferi coerență și transparență în raportarea financiară. Respectând aceste orientări, investitorii pot lua decizii în cunoștință de cauză pe baza unor informații financiare exacte. În plus, companiile pot beneficia în continuare de activele lor necorporale prin creșterea veniturilor și a profitabilității.
În concluzie, deși imobilizările necorporale pot fi active valoroase pentru o companie, orientările GAAP fac dificilă includerea lor în calculul profitului nerepartizat. Cu toate acestea, acest lucru nu diminuează valoarea acestor active și nici nu înseamnă că acestea nu pot contribui la succesul general al unei companii. Prin înțelegerea orientărilor GAAP și a rolului activelor necorporale, companiile pot lua decizii în cunoștință de cauză și își pot maximiza profitabilitatea.
Nu, profitul nerepartizat nu este o imobilizare necorporală. Câștigurile nerepartizate reprezintă partea din venitul net al unei companii care este păstrată de companie în loc să fie plătită sub formă de dividende către acționari. Câștigurile nerepartizate sunt considerate o parte a secțiunii de capitaluri proprii din bilanțul unei companii și sunt folosite pentru a finanța creșterea viitoare sau pentru a achita datoriile. Spre deosebire de activele necorporale, cum ar fi brevetele sau mărcile comerciale, profiturile nerepartizate nu au o valoare specifică identificabilă și nu pot fi separate de valoarea totală a societății. Prin urmare, profiturile nerepartizate nu sunt considerate active necorporale.
Nu, nu puteți anula fondul comercial din profitul nerepartizat. Fondul comercial este o imobilizare necorporală care reprezintă excedentul sumei plătite pentru o companie față de activele sale corporale nete. Fondul comercial apare ca urmare a așteptării unor beneficii viitoare și se consideră că are o durată de viață nedeterminată.
În conformitate cu standardele contabile, fondul comercial este supus unui test anual de depreciere pentru a determina dacă valoarea sa a scăzut. În cazul în care valoarea fondului comercial a scăzut într-adevăr, atunci societatea trebuie să recunoască o pierdere din depreciere în contul de profit și pierdere. Această pierdere din depreciere reduce valoarea contabilă a fondului comercial din bilanț, dar nu afectează direct rezultatul reportat.
Pentru a rezuma, fondul comercial nu poate fi amortizat direct în rezultatul reportat. În schimb, acesta este supus unui test anual de depreciere, iar orice pierdere din depreciere este recunoscută în contul de profit și pierdere, ceea ce afectează, în cele din urmă, venitul net al societății și, la rândul său, rezultatul reportat.
Imobilizările necorporale sunt, de obicei, amortizate în conformitate cu GAAP (Principiile contabile general acceptate) pe durata lor de viață utilă. Imobilizările necorporale sunt active non-fizice care nu au o valoare intrinsecă, cum ar fi brevetele, drepturile de autor, mărcile comerciale și fondul comercial. Amortizarea este procesul de alocare a costului imobilizărilor necorporale pe durata de viață utilă a acestora, similar modului în care amortizarea este utilizată pentru a aloca costul activelor fizice pe durata de viață utilă a acestora.
În conformitate cu GAAP, durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale se bazează pe o estimare rezonabilă a duratei în care activul va furniza beneficii economice companiei. Durata de viață utilă este determinată prin luarea în considerare a unor factori cum ar fi utilizarea preconizată a activului, durata de timp în care acesta va fi protejat de drepturi legale sau contractuale și orice obsolescență tehnologică care poate apărea.
Amortizarea este înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere al societății și reduce valoarea contabilă a activului în bilanț. Valoarea cheltuielilor de amortizare recunoscute în fiecare perioadă se calculează prin împărțirea costului activului la durata de viață utilă a acestuia.
Este important de reținut că nu toate imobilizările necorporale sunt amortizate conform GAAP. De exemplu, fondul comercial nu este amortizat, ci este testat anual pentru depreciere. Alte imobilizări necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, cum ar fi mărcile comerciale care nu au o dată de expirare previzibilă, nu sunt, de asemenea, amortizate, ci sunt testate anual pentru depreciere.