În ceea ce privește structurile de afaceri, există diferite tipuri de companii, fiecare cu propriile caracteristici unice. Două astfel de companii sunt filialele și companiile surori. Deși acești termeni pot părea interschimbabili, ei se referă, de fapt, la tipuri distincte de relații corporative. În acest articol, vom explora diferențele dintre o filială și o societate soră și ce poate oferi fiecare dintre ele unei afaceri.
O filială este o companie care este deținută integral sau parțial de o altă companie, cunoscută sub numele de companie mamă. Compania-mamă deține, de obicei, o participație de control în filială, ceea ce înseamnă că deține mai mult de 50% din acțiuni. Acest lucru permite societății-mamă să exercite un control semnificativ asupra operațiunilor și deciziilor filialei. Filialele pot fi create în câteva moduri diferite, dar cea mai frecventă metodă este prin achiziție. O societate-mamă va cumpăra o societate existentă și o va transforma într-o filială sau poate înființa o nouă societate și o va transforma de la început într-o filială.
Companiile surori, pe de altă parte, sunt societăți care sunt deținute de aceeași societate-mamă, dar nu sunt legate direct prin proprietate. În esență, societățile surori sunt entități independente care se întâmplă să aibă aceeași societate-mamă. Ele pot funcționa în aceeași industrie sau pot oferi produse sau servicii complementare, dar nu au același nivel de interdependență ca și filialele. În unele cazuri, societățile surori pot fi chiar concurente între ele.
Una dintre diferențele cheie dintre filiale și societățile surori este nivelul de control pe care societatea-mamă îl are asupra fiecăreia dintre ele. După cum s-a menționat, societatea-mamă a unei filiale deține, de obicei, o participație de control, ceea ce înseamnă că poate lua decizii pentru filială și chiar să o integreze mai îndeaproape în operațiunile sale globale. Societățile surori, pe de altă parte, sunt mai autonome. În timp ce societatea-mamă poate asigura o anumită supraveghere, fiecare societate-soră este, în general, responsabilă pentru propriile operațiuni și decizii.
O altă diferență este nivelul de risc financiar implicat. Deoarece o filială este deținută de societatea-mamă, aceasta din urmă este, în general, responsabilă pentru orice datorii sau obligații contractate de filială. Aceasta înseamnă că, dacă filiala ar da faliment sau s-ar confrunta cu o acțiune în justiție, societatea-mamă ar fi cea care ar trebui să plătească. În cazul companiilor surori, fiecare dintre ele este responsabilă pentru propriile obligații financiare. Acest lucru poate fi atât un avantaj, cât și un dezavantaj, în funcție de circumstanțe.
În concluzie, deși filialele și societățile surori pot părea similare la prima vedere, ele sunt de fapt destul de distincte. Filialele sunt societăți care sunt deținute și controlate de o societate-mamă, în timp ce societățile surori sunt entități independente care se întâmplă să aibă același părinte. Fiecare structură are propriile beneficii și dezavantaje, iar întreprinderile ar trebui să analizeze cu atenție care dintre ele este potrivită pentru nevoile lor. Fie că este vorba de o filială sau de o companie soră, faptul de a avea mai multe entități sub aceeași umbrelă corporativă poate oferi o serie de avantaje strategice.
O filială este o companie care este deținută și controlată de o altă companie, cunoscută sub numele de companie mamă. Societatea-mamă este adesea o corporație mai mare care deține majoritatea acțiunilor cu drept de vot ale filialei, ceea ce îi conferă puterea de a lua decizii și de a controla operațiunile filialei.
Filialele pot funcționa în diverse sectoare de activitate și pot avea propriul brand, produse și servicii distincte, dar, în cele din urmă, se află sub controlul societății-mamă. Rezultatele financiare ale filialei sunt adesea consolidate în situațiile financiare ale societății-mamă, ceea ce permite societății-mamă să aibă o imagine de ansamblu a performanței sale globale.
Existența filialelor poate fi benefică pentru o societate, deoarece permite diversificarea operațiunilor, accesul la noi piețe și capacitatea de a valorifica punctele forte și resursele atât ale societății-mamă, cât și ale filialei. Cu toate acestea, acest lucru implică, de asemenea, costuri și complexități suplimentare în ceea ce privește gestionarea, conformitatea juridică și raportarea financiară.
Un alt nume pentru o societate-soră este cel de filială. O societate filială este o societate care este controlată de o altă societate, denumită societate-mamă. De obicei, societatea-mamă deține o participație majoritară în filială și are puterea de a lua decizii și de a exercita controlul asupra operațiunilor acesteia. Societățile subsidiare sunt adesea create pentru a extinde operațiunile comerciale ale societății-mamă pe noi piețe sau pentru a-și diversifica oferta de produse. De asemenea, ele pot fi utilizate pentru a limita răspunderea societății-mamă sau pentru a beneficia de avantaje fiscale în diferite jurisdicții. În general, o filială este o entitate juridică separată de societatea-mamă, dar este strâns legată de societatea-mamă prin proprietate și control.
Termenul "companie soră" este un termen neutru din punct de vedere al genului, utilizat pentru a descrie o companie care este deținută de aceeași companie-mamă cu o altă companie. Termenul "companie frate" nu este utilizat în mod obișnuit deoarece presupune un gen masculin și exclude companiile deținute de femei. În lumea afacerilor de astăzi, este important să se utilizeze un limbaj neutru din punct de vedere al genului pentru a asigura incluziunea și a evita orice potențială discriminare. Prin urmare, termenul "companie soră" este utilizat pentru a descrie relația dintre două companii deținute de aceeași companie mamă, indiferent de sexul acestora.