În calitate de proprietar de afacere, este important să aveți o înțelegere clară a situațiilor financiare ale companiei dumneavoastră. Un domeniu care poate fi confuz este diferența dintre deducerile salariale și cheltuielile salariale. Deși ambele sunt legate de remunerarea angajaților, ele sunt contabilizate în mod diferit în situațiile dumneavoastră financiare.
Deducerile salariale sunt sume care sunt reținute din cecul de salariu al unui angajat. Aceste deduceri includ impozitele federale și de stat pe venit, impozitele de securitate socială și Medicare, precum și beneficiile angajaților, cum ar fi asigurările de sănătate și contribuțiile la pensie. Deducerile salariale sunt considerate datorii deoarece reprezintă sume pe care angajatorul le datorează agențiilor guvernamentale și furnizorilor de beneficii în numele angajaților săi.
Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile reprezintă costul total al remunerării angajaților, inclusiv salariile, sporurile, primele și orice beneficii plătite de angajator. Cheltuielile cu salariile sunt recunoscute ca o cheltuială în contul de profit și pierdere și sunt deduse din venituri pentru a calcula venitul net. Acest lucru înseamnă că cheltuielile cu salariile au un impact direct asupra rentabilității afacerii.
Este important să se contabilizeze corect deducerile și cheltuielile cu salariile pentru a asigura o raportare financiară corectă. Angajatorul este responsabil de remiterea în mod regulat a deducerilor salariale către agențiile guvernamentale și furnizorii de beneficii corespunzătoare. Nerespectarea acestei obligații poate duce la penalități și dobânzi.
În plus, este important să se clasifice în mod corespunzător remunerația angajaților fie ca o deducere din salariu, fie ca o cheltuială. Clasificarea incorectă a compensației angajaților poate duce la situații financiare inexacte, ceea ce poate afecta procesul decizional și performanța generală a afacerii.
În concluzie, deducerile salariale și cheltuielile sunt ambele aspecte importante ale remunerării angajaților, dar sunt contabilizate diferit în situațiile financiare. Deducerile salariale sunt datorii pe care angajatorul le datorează agențiilor guvernamentale și furnizorilor de beneficii, în timp ce cheltuielile salariale sunt recunoscute ca o cheltuială în contul de profit și pierdere. Contabilizarea corectă a deducerilor și cheltuielilor salariale este crucială pentru o raportare financiară exactă și pentru un proces decizional eficient.
Nu, datoriile salariale nu trebuie înregistrate ca o cheltuială. Datoriile salariale reprezintă suma datorată de o companie angajaților săi pentru salarii, indemnizații, beneficii și alte forme de compensare. Aceste datorii sunt acumulate pe o perioadă de timp, de obicei o lună, și sunt recunoscute în bilanțul companiei ca pasive curente.
Cheltuielile, pe de altă parte, sunt costuri suportate de o companie în cursul operațiunilor sale, cum ar fi chiria, utilitățile și consumabilele. Ele sunt înregistrate în contul de profit și pierdere al societății și reduc venitul net al acesteia.
Datoriile salariale nu sunt cheltuieli, deoarece nu reprezintă costuri suportate de societate. În schimb, ele reprezintă o obligație viitoare de a plăti angajații pentru munca deja efectuată. Ca atare, datoriile salariale nu sunt deduse din veniturile societății pentru a determina venitul net al acesteia.
Pentru a rezuma, datoriile salariale trebuie înregistrate ca pasive curente în bilanț și nu ca o cheltuială în contul de profit și pierdere.
Deducerile salariale nu sunt considerate o cheltuială în sensul tradițional. Mai degrabă, ele sunt sume reținute de către un angajator din salariul brut al unui angajat în diverse scopuri, cum ar fi impozitele, economiile pentru pensie, primele de asigurare și alte beneficii. Aceste sume nu sunt incluse ca o cheltuială în contul de profit și pierdere al angajatorului, ci sunt înregistrate ca un pasiv până când sunt vărsate la agenția guvernamentală corespunzătoare sau la un furnizor terț.
Cu toate acestea, contribuțiile de contrapartidă ale angajatorului la anumite planuri de beneficii ale angajaților, cum ar fi un plan 401(k), pot fi considerate o cheltuială. Acest lucru se datorează faptului că aceste contribuții sunt tratate ca o cheltuială în scopuri fiscale și sunt deductibile de către angajator. În plus, dacă angajatorul plătește pentru anumite beneficii ale angajaților, cum ar fi primele de asigurare de sănătate, aceste plăți vor fi considerate cheltuieli.
Pe scurt, deducerile salariale în sine nu reprezintă o cheltuială, dar contribuțiile angajatorului la anumite planuri de beneficii ale angajaților și plățile pentru anumite beneficii ale angajaților pot fi considerate o cheltuială.
Cheltuielile cu salariile nu reprezintă nici un activ, nici un pasiv. Este o cheltuială care este suportată de o companie pentru plata angajaților săi pentru serviciile prestate. Cheltuiala cu salariile este recunoscută în contul de profit și pierdere al societății ca o cheltuială de exploatare, care reduce venitul net al societății.
În termeni contabili, un activ este o resursă economică deținută sau controlată de o companie, care poate oferi beneficii economice viitoare. Pe de altă parte, un pasiv este o obligație financiară sau o datorie pe care societatea o are față de alții.
Prin urmare, cheltuielile cu salariile nu pot fi clasificate ca activ sau pasiv, deoarece nu îndeplinesc criteriile pentru niciuna dintre aceste categorii. Este pur și simplu o cheltuială care este necesară pentru funcționarea afacerii și se reflectă în contul de profit și pierdere. Cu toate acestea, salariile și indemnizațiile plătite angajaților sunt considerate un pasiv până când sunt achitate. Odată plătite, ele devin o cheltuială care este înregistrată în contul de profit și pierdere.
Când vine vorba de contabilizarea deducerilor salariale, există câțiva pași importanți care trebuie urmați pentru a vă asigura că totul este înregistrat și contabilizat în mod corespunzător. Iată o scurtă prezentare generală a procesului:
1. Identificați diferitele tipuri de deduceri salariale: Înainte de a putea contabiliza în mod corespunzător deducerile salariale, trebuie să știți ce tipuri de deduceri sunt luate din cecurile de salariu ale angajaților. Printre exemplele comune se numără impozitele federale și de stat, impozitele de securitate socială și Medicare, primele de asigurare de sănătate, contribuțiile la planurile de pensionare și sechestrele salariale.
2. Calculați valoarea totală a fiecărei deduceri: Odată ce cunoașteți tipurile de deduceri care sunt efectuate, trebuie să calculați suma totală a fiecărei deduceri pentru fiecare angajat. Acest lucru se poate face manual sau cu ajutorul unui software de salarizare.
3. Înregistrați deducerile în sistemul dvs. de contabilitate: Următorul pas este să înregistrați deducerile în sistemul dvs. de contabilitate. În funcție de software-ul pe care îl utilizați, acest lucru poate implica crearea de înregistrări în jurnal sau actualizarea înregistrărilor angajaților. De asemenea, ar trebui să păstrați înregistrări detaliate ale fiecărei deduceri, astfel încât să puteți reconcilia conturile de salarizare la sfârșitul fiecărei perioade.
4. Remiteți deducerile către agențiile corespunzătoare: Pe lângă înregistrarea deducerilor în sistemul dvs. contabil, va trebui, de asemenea, să remiteți suma corespunzătoare agențiilor responsabile de colectarea fiecărei deduceri. De exemplu, va trebui să trimiteți taxele federale și de stat către IRS și, respectiv, către departamentele de venituri ale statului.
5. Reconciliați conturile de salarizare: În cele din urmă, trebuie să vă reconciliați conturile de salarizare în mod regulat pentru a vă asigura că totul este înregistrat și contabilizat în mod corespunzător. Acest lucru implică compararea înregistrărilor dvs. de salarizare cu extrasele bancare și cu alte înregistrări financiare pentru a identifica orice discrepanțe sau erori.
Urmând acești pași, vă puteți asigura că deducerile din salariu sunt contabilizate corespunzător și că rămâneți în conformitate cu toate legile și reglementările relevante.