Metoda contabilității pe bază de angajamente este una dintre cele mai frecvent utilizate metode de raportare financiară. Spre deosebire de contabilitatea de casă, care înregistrează tranzacțiile doar atunci când banii se schimbă, contabilitatea de angajamente înregistrează tranzacțiile atunci când acestea au loc. Aceasta înseamnă că veniturile sunt recunoscute atunci când sunt obținute, nu când sunt primite. Dar când anume este considerat venitul ca fiind câștigat?
Veniturile sunt obținute atunci când o companie livrează bunuri sau servicii unui client. Această livrare poate fi fizică sau virtuală, ca în cazul produselor sau serviciilor digitale. Indiferent de metoda de livrare, veniturile sunt înregistrate atunci când clientul a primit produsul sau serviciul, iar societatea și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu termenii acordului.
De exemplu, o companie de software care vinde un serviciu de abonament ar recunoaște veniturile atunci când clientul a primit acces la software și compania și-a îndeplinit obligațiile de a furniza actualizări și asistență. În mod similar, o companie de construcții ar recunoaște veniturile atunci când proiectul este finalizat și clientul a acceptat lucrarea.
Momentul este esențial în ceea ce privește recunoașterea veniturilor. Recunoașterea veniturilor prea devreme poate supraevalua performanța financiară a unei companii, în timp ce recunoașterea veniturilor prea târziu o poate subevalua. Acesta este motivul pentru care este important ca societățile să dispună de politici și proceduri clare de recunoaștere a veniturilor.
Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară (Financial Accounting Standards Board - FASB) a stabilit linii directoare pentru recunoașterea veniturilor pentru a contribui la asigurarea consecvenței și acurateței în raportarea financiară. Aceste orientări, cunoscute sub numele de Principii contabile general acceptate (GAAP), impun companiilor să utilizeze metoda contabilității de angajamente și să urmeze criterii specifice pentru recunoașterea veniturilor.
Pe scurt, veniturile sunt înregistrate în metoda contabilității de angajamente atunci când sunt câștigate, nu atunci când sunt primite. Acest lucru înseamnă că societățile trebuie să dispună de politici și proceduri clare de recunoaștere a veniturilor pentru a asigura acuratețea raportării financiare. Urmând liniile directoare GAAP pentru recunoașterea veniturilor, companiile pot furniza părților interesate informații fiabile și consecvente cu privire la performanța lor financiară.
Veniturile acumulate sunt înregistrate ca activ curent în bilanț până când sunt câștigate și recunoscute ca venituri în contul de profit și pierdere. Atunci când o companie furnizează bunuri sau servicii unui client, dar nu a primit încă plata, aceasta recunoaște venitul ca venit acumulat. Acest lucru se datorează faptului că societatea a câștigat venitul, dar nu a primit încă banii.
Pentru a înregistra veniturile acumulate, o societate debitează veniturile acumulate și creditează veniturile realizate. Suma înregistrată pentru veniturile acumulate ar trebui să reflecte suma estimată pe care societatea se așteaptă să o încaseze de la client. Odată ce venitul este recunoscut, suma înregistrată ca venit acumulat este eliminată, iar venitul realizat este reflectat în contul de profit și pierdere.
Este important ca societățile să înregistreze în mod corespunzător veniturile acumulate pentru a se asigura că situațiile lor financiare reflectă cu exactitate poziția și performanța lor financiară. Aceste informații sunt utile pentru investitori, creditori și alte părți interesate care se bazează pe situațiile financiare pentru a lua decizii cu privire la companie.
Contabilitatea de angajamente este o metodă de contabilitate care recunoaște veniturile și cheltuielile atunci când sunt suportate, indiferent de momentul în care se încasează sau se plătește în numerar. Regula de bază a contabilității de angajamente este că veniturile trebuie recunoscute atunci când sunt obținute, iar cheltuielile trebuie recunoscute atunci când sunt suportate. Aceasta înseamnă că veniturile ar trebui să fie recunoscute atunci când se realizează o vânzare sau se prestează un serviciu, chiar dacă clientul nu a plătit încă pentru acesta. În mod similar, cheltuielile ar trebui recunoscute atunci când sunt suportate, chiar dacă societatea nu a plătit încă pentru ele. Contabilitatea de angajamente oferă o imagine mai precisă a sănătății financiare a unei companii, deoarece reflectă operațiunile și obligațiile financiare curente ale companiei. De asemenea, ea permite o mai bună urmărire a veniturilor și cheltuielilor în timp, ceea ce este important pentru întocmirea bugetului și previziuni.
Veniturile acumulate sunt veniturile pe care o companie le-a obținut, dar pentru care nu a primit încă plata. Pentru a înregistra veniturile acumulate în contabilitate, urmați acești pași:
1. Determinați valoarea veniturilor care au fost obținute, dar pentru care nu s-a primit încă plata. Acest lucru se poate face prin revizuirea contractelor sau acordurilor cu clienții și prin identificarea serviciilor sau produselor care au fost livrate, dar care nu au fost încă facturate.
2. Creați un articol de jurnal pentru a înregistra veniturile acumulate. Înscrierea în jurnal ar trebui să includă un debit într-un cont de activ, cum ar fi Conturile de încasat, și un credit într-un cont de venituri, cum ar fi Veniturile din servicii.
3. Atribuiți o dată pentru înregistrarea în jurnal. Data ar trebui să fie sfârșitul perioadei contabile în care a fost obținut venitul.
4. Înregistrați înregistrarea în jurnal în registrul general. Aceasta va actualiza soldurile din conturile de active și de venituri și va reflecta veniturile acumulate în situațiile financiare.
5. Monitorizați contul de creanțe pentru a vă asigura că plata este primită în timp util. Odată ce plata este primită, venitul acumulat poate fi anulat prin crearea unei înregistrări în jurnal care debitează contul de venituri și creditează contul de creanțe.
Pe scurt, înregistrarea veniturilor acumulate în contabilitate presupune crearea unei înregistrări în jurnal pentru a recunoaște veniturile care au fost obținute, dar pentru care nu s-a primit încă plata, și monitorizarea contului de creanțe până la primirea plății.