Gestionarea eficientă a stocurilor este un factor esențial pentru succesul oricărei afaceri. Cu toate acestea, chiar și cu cele mai bune practici de gestionare a stocurilor în vigoare, pot exista cazuri în care valoarea stocurilor este mai mică decât costul înregistrat. Acest lucru se poate întâmpla din diverse motive, cum ar fi deteriorarea, obsolescența sau furtul. În astfel de cazuri, întreprinderile sunt obligate să reducă valoarea de inventar, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra situațiilor financiare. Prin urmare, este esențial să se înțeleagă modul de contabilizare a reducerilor de valoare a stocurilor pentru a asigura o raportare financiară exactă.
Reducerile de valoare a stocurilor se referă la scăderea valorii stocurilor din diverse motive, cum ar fi deteriorarea, stricarea sau obsolescența. Aceste deprecieri sunt înregistrate ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, ceea ce reduce venitul net al companiei. Acest lucru scade valoarea stocurilor din bilanț, ceea ce poate afecta ratele financiare și sănătatea financiară generală a societății.
Reducerile de valoare ale stocurilor sunt înregistrate ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, iar valoarea stocurilor este redusă în bilanț. Valoarea deprecierii este determinată prin compararea costului stocurilor cu valoarea lor de piață sau cu valoarea netă de realizare (VNR). VNR este prețul de vânzare estimat al stocurilor minus orice cheltuieli de vânzare. Dacă VNR este mai mică decât costul, atunci stocul este depreciat la VNR.
De exemplu, să presupunem că o companie are stocuri cu un cost de 10.000 de dolari, iar VNR este estimată la 8.000 de dolari. În acest caz, compania va înregistra o depreciere de 2.000 de dolari. Această depreciere va fi înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere și va reduce valoarea stocului din bilanț la 8.000 USD.
Reducerile de valoare ale stocurilor reprezintă un aspect esențial al gestionării stocurilor și al raportării financiare. Este esențial să se asigure că inventarul este evaluat cu exactitate pentru a reflecta valoarea sa reală. Prin contabilizarea corectă a reducerilor de valoare a stocurilor, întreprinderile se pot asigura că situațiile lor financiare sunt exacte și fiabile. În plus, practicile adecvate de gestionare a stocurilor pot contribui la prevenirea necesității de a efectua reduceri de valoare și la îmbunătățirea sănătății financiare generale a întreprinderii.
Reducerile de valoare sunt înregistrate în registrele contabile pentru a reflecta scăderea valorii unui activ. Procesul de reducere a valorii începe cu identificarea unui activ care și-a pierdut din valoare din cauza obsolescenței, a deteriorării sau a altor factori. Activul este apoi evaluat pentru a determina amploarea scăderii de valoare. Odată ce s-a stabilit scăderea valorii, valoarea contabilă a activului este ajustată pentru a reflecta noua valoare mai mică.
Ajustarea valorii contabile a activului este înregistrată ca un debit în contul corespunzător, cum ar fi o pierdere din depreciere, și un credit în contul de active. Contul de pierdere din depreciere este un cont de cheltuieli care reprezintă reducerea valorii activului. Contul de active reflectă noua valoare mai mică a activului.
Reducerile de valoare pot fi, de asemenea, înregistrate pentru stocuri care au devenit învechite sau pentru creanțe care sunt considerate neîncasabile. În aceste cazuri, valoarea stocurilor sau a creanțelor este redusă, iar pierderea este înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere.
Este important de reținut că reducerile de valoare nu sunt același lucru cu anulările. Anulările au loc atunci când un activ este complet eliminat din contabilitate deoarece nu mai are nicio valoare, în timp ce reducerile de valoare sunt utilizate pentru a reflecta o scădere a valorii unui activ. Reducerile de valoare sunt, de asemenea, diferite de depreciere, care reprezintă scăderea treptată a valorii unui activ în timp din cauza uzurii.
Înscrierea în jurnal pentru scoaterea din evidență a stocurilor depinde de motivul scoaterii din evidență. Dacă inventarul este învechit sau deteriorat și nu poate fi vândut, scoaterea din evidență este considerată o pierdere și se efectuează următoarea înregistrare în jurnal:
Debit: Pierdere din casarea stocurilor
Credit: Stocuri
În cazul în care stocurile sunt furate sau distruse de un eveniment neprevăzut, casarea este considerată o pierdere cauzată de un accident și se efectuează următoarea înregistrare în jurnal:
Debit: Pierdere în caz de accident
Credit: Stocuri
Este important de reținut că valoarea radierii trebuie să se bazeze pe valoarea cea mai mică dintre costul sau valoarea de piață a stocurilor. În plus, în cazul în care stocul a fost înregistrat anterior ca activ în bilanț, radierea va scădea valoarea activului și poate afecta ratele financiare și sănătatea financiară generală a societății.
Reducerea valorii stocurilor este o ajustare contabilă care reduce valoarea stocurilor atunci când acestea nu mai valorează costul lor inițial. Acest lucru se face de obicei atunci când inventarul devine învechit, deteriorat sau nevandabil. Amortizarea este înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, ceea ce reduce venitul net și venitul impozabil al societății.
Costul bunurilor vândute (COGS) reprezintă costul direct de producție sau de achiziție a bunurilor vândute în cursul unei anumite perioade. Acesta include costul materialelor, al forței de muncă și al cheltuielilor generale direct legate de producerea sau achiziționarea bunurilor. Atunci când stocul este depreciat, reducerea valorii este recunoscută ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, ceea ce reduce profitul brut și, în cele din urmă, costurile de producție.
Reducerea valorii stocurilor este înregistrată ca debit în contul costului bunurilor vândute și credit în contul de stocuri. Aceasta înseamnă că deprecierea reduce în mod direct valoarea stocurilor și crește costul mărfurilor vândute. În consecință, costurile de producție vor crește, iar profitul brut va scădea, ceea ce va conduce la un venit net mai mic.
Pe scurt, reducerea valorii stocurilor afectează costurile de producție prin reducerea valorii stocurilor, care este recunoscută ca o cheltuială în contul de profit și pierdere și crește costul bunurilor vândute.