Warantele sunt instrumente financiare care conferă deținătorului dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra sau de a vinde un anumit titlu de valoare la un anumit preț și la un anumit moment. Companiile emit adesea warante ca o modalitate de a strânge capital, dar există și alte motive pentru care ar putea face acest lucru.
Un motiv este acela de a stimula investitorii. Atunci când companiile emit warante, ele oferă investitorilor posibilitatea de a cumpăra acțiuni suplimentare la un preț redus. Aceasta poate fi o propunere atractivă pentru investitorii care cred că prețul acțiunilor companiei va crește în viitor. Prin oferirea de warante, companiile pot încuraja investitorii să cumpere acțiuni în cadrul companiei și să furnizeze capital suplimentar.
Un alt motiv pentru care companiile emit warante este acela de a strânge capital fără a dilua acționarii existenți. Atunci când companiile emit noi acțiuni, ele diluează participația acționarilor existenți. Cu toate acestea, atunci când societățile emit warante, ele vând, în esență, dreptul de a cumpăra acțiuni în viitor. Acest lucru înseamnă că valoarea acțiunilor existente ale companiei nu este diluată, iar compania poate obține capital fără a avea un impact negativ asupra acționarilor săi actuali.
Warantele pot fi, de asemenea, utilizate ca formă de finanțare pentru companii. Atunci când o companie emite warante, aceasta primește numerar de la deținătorii de warante. Acești bani pot fi utilizați pentru a finanța operațiunile sau pentru a finanța noi proiecte. În plus, deoarece warantele au o dată de expirare, companiile le pot folosi ca opțiune de finanțare pe termen scurt.
În cele din urmă, warantele pot fi folosite ca o modalitate de gestionare a riscului pentru companii. Atunci când companiile emit warante, ele pot stabili prețul de exercitare la un nivel mai ridicat decât prețul curent al acțiunilor. Acest lucru înseamnă că, dacă prețul acțiunilor nu crește, compania nu trebuie să emită acțiuni suplimentare. Cu toate acestea, dacă prețul acțiunilor crește, compania poate emite noi acțiuni la un preț mai mare, ceea ce poate contribui la compensarea eventualelor pierderi.
În concluzie, societățile emit warante din mai multe motive. Acestea pot fi utilizate pentru a stimula investitorii, pentru a strânge capital fără a dilua acționarii existenți, pentru a finanța operațiuni sau proiecte noi și pentru a gestiona riscurile. Deși este posibil ca warantele să nu fie adecvate pentru fiecare companie, ele pot fi un instrument financiar util pentru acele companii care aleg să le utilizeze.
O companie poate apela la warante pentru a obține capital suplimentar, pentru a reduce diluarea acționarilor existenți sau pentru a-și simplifica structura de capital. Atunci când o companie emite warante, acestea îi conferă deținătorului dreptul de a cumpăra un anumit număr de acțiuni la un preț specificat într-o anumită perioadă de timp. În cazul în care prețul acțiunilor suport crește peste prețul de exercitare a warrantului, deținătorul poate exercita warrantul și poate cumpăra acțiunile cu discount.
Cu toate acestea, în cazul în care societatea decide să răscumpere warantele, ea răscumpără, în esență, dreptul de a cumpăra acțiuni la prețul de exercitare. Acest lucru permite societății să strângă capital suplimentar prin emiterea de noi acțiuni la un preț mai mare, care poate fi utilizat pentru a finanța creșterea sau pentru a achita datoriile.
În plus, apelarea warantelor poate reduce, de asemenea, diluarea acționarilor existenți. În cazul în care warantele sunt exercitate, vor fi emise noi acțiuni și numărul total de acțiuni în circulație va crește, diluând proprietatea acționarilor existenți. Prin solicitarea warantelor, societatea poate evita această diluare și poate menține procentele de proprietate ale acționarilor existenți.
În cele din urmă, apelarea warantelor poate simplifica, de asemenea, structura de capital a societății. Warantele pot fi instrumente financiare complexe care pot crea complicații pentru companie și pentru investitorii săi. Prin apelarea warantelor, societatea își poate simplifica structura capitalului și o poate face mai ușor de înțeles pentru investitori.
Warantele sunt instrumente financiare care conferă deținătorului dreptul de a cumpăra un anumit număr de acțiuni ale unei companii la un preț fix într-un anumit interval de timp. Iată câteva avantaje ale warantelor:
1. Pârghie: Warantele pot oferi investitorilor un efect de levier semnificativ, permițându-le să controleze o cantitate mai mare de acțiuni pentru o fracțiune din cost. Acest lucru poate amplifica câștigurile potențiale în cazul în care acțiunea de bază are o performanță bună.
2. Costuri reduse: Warantele sunt relativ ieftine în comparație cu cumpărarea directă a acțiunilor subiacente, ceea ce le face o opțiune atractivă pentru investitorii care doresc să obțină o expunere la acțiunile unei companii, dar nu doresc să angajeze un capital mare.
3. Flexibilitate: Warantele oferă investitorilor flexibilitatea de a cumpăra sau de a vinde acțiunile suport la un preț fix într-un anumit interval de timp. Acest lucru înseamnă că investitorii pot alege să exercite warrantul dacă prețul acțiunilor crește peste prețul de exercitare sau pot vinde warrantul unui alt investitor dacă nu doresc să îl păstreze până la expirare.
4. Risc limitat de depreciere: Cel mai mult poate pierde un investitor atunci când cumpără un warrant este suma pe care a plătit-o pentru el. Acest risc limitat de scădere poate face din warranturi o opțiune atractivă pentru investitorii care caută o modalitate de a obține o expunere la o acțiune cu un risc mai mic decât cumpărarea directă a acțiunii.
5. Potențial pentru randamente ridicate: În cazul în care acțiunea de bază are performanțe bune, warantele pot oferi investitorilor randamente semnificative. Deoarece warantele oferă un efect de pârghie, chiar și o creștere mică a prețului acțiunilor poate duce la un câștig substanțial pentru deținătorul de warante.
Un warrant este un contract financiar care îi conferă deținătorului dreptul de a cumpăra un anumit număr de acțiuni ale unei companii la un preț prestabilit, numit preț de exercitare, pe parcursul unei anumite perioade de timp. Warranturile sunt emise de obicei de către companii ca modalitate de mobilizare a capitalului sau pentru a stimula investitorii să le cumpere acțiunile.
Atunci când o companie emite un warrant, aceasta primește o plată în avans de la investitorul care cumpără warrantul. Această plată este, de obicei, mai mică decât prețul de piață actual al acțiunilor subiacente, deoarece investitorul plătește, în esență, pentru opțiunea de a cumpăra acțiuni la un preț potențial redus în viitor. Plata în avans primită de societate este înregistrată ca pasiv în bilanțul acesteia până când warrantul este exercitat sau expiră.
În cazul în care prețul acțiunilor societății crește peste prețul de exercitare a warrantului, deținătorul poate exercita warrantul și poate cumpăra acțiunile la prețul de exercitare, care este mai mic decât prețul curent al pieței. Deținătorul poate apoi să vândă acțiunile la prețul pieței, realizând un profit.
Alternativ, în cazul în care deținătorul nu exercită mandatul înainte de expirarea acestuia, societatea păstrează plata în avans, iar mandatul devine inutil. În acest caz, societatea a primit, în esență, capital gratuit fără a fi nevoită să emită acțiuni suplimentare.
În general, societățile câștigă bani din warranturi, primind plăți inițiale de la investitori în schimbul dreptului de a le cumpăra acțiunile la o dată viitoare, la un preț potențial redus. În cazul în care prețul acțiunilor crește peste prețul de exercitare, deținătorul warrantului poate exercita warrantul, iar compania va primi prețul de exercitare în schimbul emiterii de noi acțiuni. În cazul în care warrantul expiră neexercitat, compania păstrează plata inițială ca profit.