În calitate de proprietar de afacere, este esențial să înțelegeți obligațiile financiare care decurg din conducerea unei companii de succes. Unul dintre cele mai importante concepte pe care trebuie să le înțelegeți este diferența dintre obligațiile curente și cele pe termen lung.
Pasivele curente sunt obligații financiare pe care o companie este de așteptat să le plătească în decurs de un an. Acestea pot include lucruri precum conturile de plătit, impozitele datorate și împrumuturile pe termen scurt. Aceste datorii sunt importante de urmărit, deoarece pot avea un impact asupra fluxului de numerar al unei companii și asupra capacității acesteia de a-și plăti facturile.
Pe de altă parte, pasivele pe termen lung sunt obligații financiare pe care o companie se așteaptă să le plătească pe o perioadă mai mare de un an. Acestea pot include lucruri precum împrumuturi pe termen lung, obligațiuni și ipoteci. Deși este posibil ca aceste datorii să nu influențeze fluxul de numerar al unei companii la fel de mult ca și datoriile curente, este totuși important să fie monitorizate, deoarece pot avea un impact semnificativ asupra sănătății financiare a unei companii.
Este important ca proprietarii de afaceri să își gestioneze în mod corespunzător atât datoriile curente, cât și cele pe termen lung. Acest lucru înseamnă că trebuie să urmărească datele scadente de plată, să negocieze condiții de rambursare favorabile cu creditorii și să se asigure că societatea dispune de un flux de numerar suficient pentru a-și îndeplini obligațiile financiare.
O modalitate de a gestiona datoriile curente este de a stabili un sistem solid de conturi de plătit. Acest lucru poate implica negocierea termenelor de plată cu furnizorii, urmărirea facturilor și examinarea periodică a fluxului de numerar al companiei pentru a se asigura că facturile sunt plătite la timp. O altă modalitate de a gestiona datoriile curente este de a lua în considerare opțiunile de finanțare pe termen scurt, cum ar fi o linie de credit sau un împrumut pe termen scurt, pentru a ajuta la acoperirea cheltuielilor neprevăzute.
Pasivele pe termen lung pot fi gestionate prin luarea în considerare cu atenție a opțiunilor de finanțare și prin negocierea unor condiții favorabile cu creditorii. Acest lucru poate implica revizuirea scorului de credit al companiei, stabilirea unui plan de afaceri solid și demonstrarea capacității de rambursare a împrumutului în timp. De asemenea, este important să se revizuiască periodic termenii oricăror datorii pe termen lung pentru a se asigura că acestea continuă să fie gestionabile și benefice pentru companie.
În concluzie, înțelegerea și gestionarea obligațiilor financiare ale unei companii este crucială pentru succesul pe termen lung. Ținând evidența atât a datoriilor curente, cât și a celor pe termen lung, proprietarii de afaceri se pot asigura că au suficient flux de numerar pentru a-și îndeplini obligațiile financiare, investind în același timp în creșterea viitoare a companiei lor.
Datoriile pe termen lung sunt obligații financiare pe care o companie trebuie să le achite pe o perioadă mai mare de un an. Exemple de datorii pe termen lung includ:
1. Obligațiuni de plătit: Acestea sunt titluri de creanță pe termen lung emise de o companie pentru a obține fonduri. Compania este obligată să ramburseze suma principală împreună cu dobânda pe o perioadă mai mare de un an.
2. Ipoteci de plătit: Acestea sunt împrumuturi pe termen lung contractate de o societate pentru a achiziționa proprietăți, instalații și echipamente. Împrumutul este garantat de proprietate, iar societatea trebuie să facă plăți regulate pe o perioadă mai mare de un an.
3. Obligații de leasing: Acestea sunt acorduri pe termen lung pentru închirierea de proprietăți, instalații și echipamente. Compania este obligată să facă plăți regulate de leasing pe o perioadă mai mare de un an.
4. Datorii privind pensiile: Acestea sunt obligații pe termen lung pe care o societate le are față de angajații săi pentru a le oferi beneficii de pensionare. Compania este obligată să facă plăți regulate pe o perioadă mai mare de un an pentru a finanța planul de pensii.
5. Datoriile privind impozitul amânat: Acestea apar atunci când o companie a plătit mai puține impozite decât ar fi trebuit în trecut. Societatea este obligată să facă plăți către autoritățile fiscale pe o perioadă mai mare de un an pentru a achita obligațiile fiscale.
6. Împrumuturi pe termen lung: Acestea sunt împrumuturi contractate de o companie pentru a-și finanța operațiunile sau planurile de extindere. Împrumutul este plătibil pe o perioadă mai mare de un an.
Pe scurt, datoriile pe termen lung sunt obligații financiare pe care o societate trebuie să le achite pe o perioadă mai mare de un an. Printre exemple se numără obligațiunile de plătit, ipotecile de plătit, obligațiile de leasing, datoriile privind pensiile, datoriile privind impozitele amânate și împrumuturile pe termen lung.
În contextul banilor și al datoriilor, "curent" se referă la activele, pasivele sau datoriile care se preconizează că vor fi decontate sau realizate în decurs de un an sau în cadrul ciclului operațional curent, oricare dintre acestea este mai mare. De exemplu, activele curente pot include numerar, creanțe și stocuri, în timp ce pasivele curente pot include conturi de plătit, cheltuieli angajate și împrumuturi pe termen scurt.
Pe de altă parte, "pe termen lung" se referă la activele, pasivele sau datoriile care nu se așteaptă să fie decontate sau realizate în decurs de un an sau în cadrul ciclului de exploatare curent. Activele pe termen lung pot include imobilizări corporale, în timp ce datoriile pe termen lung pot include împrumuturi pe termen lung, obligațiuni și obligații de leasing.
Principala diferență între activele curente și cele pe termen lung este intervalul de timp în care se așteaptă ca acestea să fie decontate sau realizate. Elementele curente sunt pe termen scurt și se așteaptă să fie convertite în numerar sau decontate în decurs de un an, în timp ce elementele pe termen lung au un orizont de timp mai lung și nu se așteaptă să fie decontate sau realizate în decurs de un an. Înțelegerea diferenței dintre elementele curente și cele pe termen lung este importantă pentru planificarea financiară, previziuni și raportare.