Contabilitatea de angajamente este un concept fundamental în contabilitate care este utilizat pentru a înregistra și raporta tranzacțiile financiare. Este un sistem în care veniturile și cheltuielile sunt recunoscute atunci când sunt câștigate sau suportate, nu atunci când banii schimbă mâinile. Această metodă de contabilitate este esențială pentru întreprinderi, deoarece oferă o imagine mai exactă a sănătății lor financiare.
Contabilitatea de angajamente permite întreprinderilor să își urmărească veniturile și cheltuielile în timp, ceea ce este esențial pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. De exemplu, dacă o companie înregistrează tranzacțiile doar atunci când se schimbă banii, poate părea că este profitabilă, când în realitate nu este așa. Contabilitatea de angajamente oferă o reprezentare mai precisă a sănătății financiare a unei companii prin contabilizarea tuturor tranzacțiilor pe măsură ce acestea au loc, nu doar atunci când banii se schimbă de mână.
Unul dintre principalele beneficii ale contabilității de angajamente este acela că permite întreprinderilor să își gestioneze mai bine fluxul de numerar. Prin recunoașterea veniturilor și cheltuielilor pe măsură ce apar, întreprinderile pot planifica cheltuielile și fluxurile de venituri viitoare. Acest lucru este deosebit de important pentru întreprinderile care se bazează pe credite sau împrumuturi pentru a-și finanța operațiunile. Contabilitatea de angajamente oferă o imagine mai exactă a fluxului de numerar al unei companii, permițându-i acesteia să își gestioneze mai bine finanțele și să evite dificultățile financiare.
Un alt avantaj al contabilității de angajamente este acela că oferă o imagine mai exactă a performanței financiare a unei companii. Prin recunoașterea veniturilor și cheltuielilor pe măsură ce apar, întreprinderile pot oferi o imagine mai exactă a rentabilității lor. Acest lucru este deosebit de important pentru întreprinderile care sunt cotate la bursă, deoarece investitorii se bazează pe informații financiare exacte pentru a lua decizii de investiții.
În concluzie, contabilitatea de angajamente este un concept critic în contabilitate, care este esențial pentru întreprinderi. Ea oferă o imagine mai precisă a sănătății financiare a unei companii, permite o mai bună gestionare a fluxului de numerar și oferă o imagine mai precisă a performanței financiare a unei companii. Prin utilizarea contabilității de angajamente, întreprinderile pot lua decizii în cunoștință de cauză și pot evita dificultățile financiare.
A acumula o cheltuială înseamnă a recunoaște și a înregistra o cheltuială în evidențele contabile, chiar dacă plata pentru cheltuiala respectivă nu a fost încă efectuată. Acest lucru se face pentru a se asigura că situațiile financiare reflectă cu exactitate cheltuielile suportate în cursul unei anumite perioade, indiferent de momentul în care sunt efectuate plățile aferente.
De exemplu, dacă o societate primește servicii de la un furnizor în decembrie, dar nu este facturată până în ianuarie, cheltuiala va fi înregistrată în decembrie, astfel încât să apară în situațiile financiare pentru luna respectivă. Acest lucru se realizează prin crearea unei intrări de regularizare în sistemul contabil, prin debitarea contului de cheltuieli corespunzător și prin creditarea unui cont de pasiv, cum ar fi Cheltuieli angajate.
Acumularea cheltuielilor este o parte importantă a metodei contabilității de angajamente, care este utilizată de majoritatea întreprinderilor pentru înregistrarea tranzacțiilor financiare. Aceasta asigură că cheltuielile sunt recunoscute în perioada în care sunt suportate, mai degrabă decât atunci când sunt plătite, ceea ce oferă o imagine mai exactă a performanței financiare a unei companii.
Contabilitatea de angajamente este o metodă de contabilitate care recunoaște veniturile și cheltuielile atunci când acestea sunt suportate, indiferent de momentul în care se primește sau se efectuează plata. Regularizarea în contabilitate presupune recunoașterea veniturilor sau cheltuielilor care au fost obținute sau suportate, dar care nu au fost încă înregistrate în sistemul contabil.
Pentru a acumula veniturile, contabilul trebuie mai întâi să identifice valoarea veniturilor care au fost obținute, dar care nu au fost încă înregistrate. Aceasta poate include venituri din servicii prestate sau bunuri vândute, dar care nu au fost încă facturate. Contabilul va înregistra apoi o înregistrare în jurnal în debitul contului de venituri corespunzător și în creditul unui cont de pasiv curent, cum ar fi "venituri acumulate".
Pentru a acumula cheltuieli, contabilul trebuie mai întâi să identifice valoarea cheltuielilor care au fost suportate, dar care nu au fost încă înregistrate. Aceasta poate include cheltuieli precum salariile sau chiriile care nu au fost încă plătite. Contabilul va înregistra apoi o înregistrare în jurnal în debitul contului de cheltuieli corespunzător și în creditul unui cont de pasiv curent, cum ar fi "cheltuieli acumulate".
Atunci când veniturile sunt facturate sau cheltuielile sunt plătite, contabilul va anula înregistrarea inițială în jurnal și va înregistra o nouă intrare pentru a înregistra corect tranzacția. Acest lucru asigură faptul că situațiile financiare reflectă cu exactitate veniturile și cheltuielile pentru o anumită perioadă, chiar dacă plata nu a fost încă primită sau efectuată.
Contabilitatea de angajamente este o metodă de înregistrare a tranzacțiilor financiare în momentul în care acestea sunt efectuate, mai degrabă decât atunci când se face schimbul de numerar. În acest sistem, veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în momentul în care sunt câștigate sau suportate, indiferent de momentul în care numerarul este primit sau plătit.
Un exemplu de contabilitate de angajamente este situația în care o companie furnizează servicii unui client în decembrie, dar nu primește plata decât în ianuarie. Conform metodei contabilității de angajamente, compania ar recunoaște venitul în decembrie, atunci când serviciul a fost prestat, și nu în ianuarie, atunci când s-a primit plata. Astfel, se asigură că situațiile financiare reflectă cu exactitate poziția financiară și performanța companiei în perioada în care au avut loc tranzacțiile.
Un alt exemplu este cazul în care o companie efectuează cheltuieli în decembrie, dar nu le plătește decât în ianuarie. În conformitate cu contabilitatea de angajamente, societatea ar înregistra cheltuielile în decembrie, când au fost suportate, și nu în ianuarie, când s-a efectuat plata. Acest lucru ajută la furnizarea unei imagini mai exacte a poziției financiare a societății în perioada respectivă.
În general, metoda contabilității de angajamente este importantă pentru că oferă o reprezentare mai precisă și mai completă a poziției financiare și a performanței unei companii, în comparație cu metoda contabilității de casă, care înregistrează tranzacțiile doar atunci când se face schimbul de numerar.