Atunci când companiile se confruntă cu o penurie de capital, capacitățile lor de producție devin limitate. Acest lucru înseamnă că există mai puțini bani disponibili pentru a investi în cele mai noi tehnologii și echipamente și, în consecință, producția poate încetini. O consecință semnificativă a acestei penurii este faptul că curba produsului marginal al muncii începe să capete o nouă formă.
Curba produsului marginal al muncii este un grafic care arată cu cât va crește producția pe măsură ce sunt angajați mai mulți lucrători. Atunci când există o abundență de capital, intrările suplimentare de muncă vor duce la o creștere proporțională a producției. Cu toate acestea, atunci când capitalul este insuficient, curba produsului marginal al muncii va începe să se aplatizeze. Acest lucru înseamnă că intrările suplimentare de forță de muncă nu vor duce la o creștere egală a producției.
Motivul este că, atunci când capitalul este rar, lucrătorii vor trebui să lucreze cu echipamente și utilaje mai vechi. Prin urmare, aceștia nu vor fi la fel de productivi, iar produsul lor marginal va începe să scadă. Acest declin se datorează randamentelor descrescătoare care apar atunci când nu există suficient capital pentru a susține aportul de muncă.
Pe măsură ce curba produsului marginal al muncii se aplatizează, aceasta înseamnă, de asemenea, că cererea de muncă va scădea. Companiile nu vor avea nevoie să angajeze la fel de mulți lucrători, deoarece produsul lor marginal nu crește cu aceeași rată cu care ar crește în cazul unei abundențe de capital.
În concluzie, atunci când capitalul este rar, curba produsului marginal al muncii se va aplatiza, iar intrările suplimentare de forță de muncă nu vor duce la o creștere egală a producției. Companiile vor trebui să se mulțumească cu echipamente și utilaje mai vechi, ceea ce va afecta productivitatea lucrătorilor. Această penurie înseamnă, de asemenea, că cererea de forță de muncă va scădea, iar companiile nu vor trebui să angajeze atât de mulți lucrători. Este esențial pentru întreprinderi să mențină o ofertă adecvată de capital pentru a se asigura că capacitățile lor de producție rămân eficiente și productive.
Produsul marginal al capitalului este o măsură a producției suplimentare care poate fi obținută prin adăugarea unei unități de capital la un proces de producție, menținând toate celelalte intrări constante. Atunci când capitalul scade, produsul marginal al capitalului va crește, în general, cel puțin până la un anumit punct.
Acest lucru se datorează faptului că, cu mai puține unități de capital, fiecare unitate devine mai productivă, deoarece există mai puțină concurență pentru celelalte intrări în procesul de producție. De exemplu, dacă o fabrică are prea multe utilaje în comparație cu forța sa de muncă, este posibil ca unele dintre acestea să fie subutilizate, iar adăugarea de noi utilaje să nu conducă la o creștere proporțională a producției. Cu toate acestea, dacă fabrica își reduce numărul de utilaje, utilajele rămase pot deveni mai productive, deoarece sunt utilizate mai eficient.
Cu toate acestea, există un punct în care pot apărea randamente descrescătoare, ceea ce înseamnă că produsul marginal al capitalului poate începe să scadă pe măsură ce se adaugă unități suplimentare de capital. Acest lucru se întâmplă atunci când celelalte intrări în procesul de producție, cum ar fi forța de muncă sau materiile prime, devin limitate în raport cu cantitatea de capital utilizată. În acest moment, adăugarea de capital suplimentar nu va duce la o creștere proporțională a producției și poate chiar duce la o scădere a productivității.
Curba IS reprezintă relația dintre ratele dobânzilor și nivelurile producției într-o economie închisă. Curba arată combinațiile dintre ratele dobânzilor și nivelurile producției care conduc la echilibrul pieței bunurilor și serviciilor. Produsul marginal al capitalului se referă la producția suplimentară produsă de o unitate suplimentară de capital.
Atunci când produsul marginal al capitalului crește, înseamnă că fiecare unitate de capital produce mai multă producție decât înainte. Acest lucru duce la o creștere a productivității globale a economiei, ceea ce poate duce la o creștere a cererii de bunuri și servicii. În consecință, curba IS se deplasează spre dreapta, pe măsură ce nivelul producției crește la fiecare rată a dobânzii.
Deplasarea curbei IS poate avea diverse implicații pentru economie. De exemplu, o creștere a producției poate duce la o creștere a gradului de ocupare a forței de muncă, deoarece firmele angajează mai mulți lucrători pentru a satisface cererea în creștere de bunuri și servicii. În plus, creșterea producției poate duce la o creștere a veniturilor, ceea ce poate stimula și mai mult cheltuielile de consum și investițiile.
Este important de reținut că deplasarea curbei IS ca urmare a unei creșteri a produsului marginal al capitalului depinde de menținerea constantă a altor factori. În cazul în care există alte modificări în economie, cum ar fi modificări ale politicii guvernamentale sau modificări ale comerțului internațional, impactul asupra curbei IS poate fi diferit.
Produsul marginal al muncii se referă la producția suplimentară care este produsă de o unitate suplimentară de muncă. Există mai mulți factori care pot diminua produsul marginal al muncii într-o întreprindere.
Unul dintre factori este legea randamentelor descrescătoare. Această lege prevede că, pe măsură ce se adaugă mai multe unități dintr-un input variabil, cum ar fi forța de muncă, la un input fix, cum ar fi capitalul, producția suplimentară care este produsă de fiecare unitate suplimentară de input variabil va scădea în cele din urmă. Aceasta înseamnă că produsul marginal al muncii va scădea pe măsură ce mai mulți lucrători sunt adăugați la o cantitate fixă de capital.
Un alt factor care poate scădea produsul marginal al muncii este lipsa intrărilor complementare. De exemplu, dacă o întreprindere angajează mai mulți lucrători fără a crește cantitatea de capital sau alte resurse disponibile, este posibil ca lucrătorii să nu poată produce producție suplimentară la fel de eficient cum ar putea face-o cu resurse suplimentare.
Practicile de management defectuoase pot contribui, de asemenea, la o scădere a produsului marginal al muncii. În cazul în care lucrătorii nu sunt instruiți sau supravegheați în mod corespunzător, este posibil ca aceștia să nu-și poată îndeplini sarcinile la fel de eficient cum ar putea-o face cu o îndrumare și un sprijin mai bune.
În cele din urmă, factorii externi, cum ar fi schimbările tehnologice sau condițiile de piață, pot avea, de asemenea, un impact asupra produsului marginal al muncii. De exemplu, în cazul în care o nouă tehnologie face posibilă automatizarea anumitor sarcini care erau efectuate anterior de către lucrători, produsul marginal al muncii poate scădea, deoarece sunt necesari mai puțini lucrători pentru a produce aceeași producție. În mod similar, schimbările în cererea consumatorilor pot impune întreprinderilor să își modifice procesele de producție, ceea ce poate avea un impact asupra eficienței forței de muncă.