Uzura este un termen comun utilizat în domeniul resurselor umane (HR) și se referă la reducerea treptată a forței de muncă în timp. Aceasta se poate întâmpla din diverse motive, cum ar fi pensionarea, demisia sau concedierea. Termenul este adesea utilizat în mod interschimbabil cu rotația angajaților, dar nu sunt același lucru. În timp ce cifra de afaceri se referă la numărul total de angajați care părăsesc o organizație într-o anumită perioadă, uzura se referă în mod specific la reducerea forței de muncă fără înlocuire.
Atriția poate avea un impact semnificativ asupra unei organizații, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional. Pierderea angajaților cu experiență poate duce la scăderea productivității, la scăderea moralului și la creșterea costurilor de formare pentru noii angajați. În plus, pierderea de cunoștințe și competențe valoroase poate duce la reducerea inovației și a competitivității pe piață.
Există două tipuri de uzură: uzura naturală și uzura artificială. Atritarea naturală are loc atunci când angajații părăsesc o organizație din cauza pensionării, a bolii sau a decesului. Este un proces natural care nu poate fi controlat de organizație. Pe de altă parte, uzura artificială este un rezultat al acțiunilor organizației, cum ar fi concedierile sau restructurările. În timp ce uzura artificială poate fi necesară pentru supraviețuirea unei organizații, aceasta poate avea un impact negativ asupra moralului angajaților rămași.
Pentru a reduce impactul uzurii, organizațiile trebuie să ia măsuri proactive pentru a-și păstra angajații. Acestea includ crearea unui mediu de lucru pozitiv, oferirea de pachete de compensații competitive și oferirea de oportunități de creștere și dezvoltare profesională. Angajatorii trebuie, de asemenea, să abordeze orice probleme care pot duce la uzură, cum ar fi managementul deficitar sau lipsa de recunoaștere.
În concluzie, uzura este o problemă semnificativă care afectează organizațiile de toate dimensiunile și industriile. Angajatorii trebuie să înțeleagă cauzele și consecințele uzurii și să implementeze strategii pentru a-și păstra angajații valoroși. Procedând astfel, ei pot crea o cultură pozitivă la locul de muncă și pot reduce costurile financiare și operaționale asociate cu uzura.
Termenul "uzură" este utilizat în general în contabilitate și în evidența contabilă pentru a se referi la reducerea valorii unui activ în timp din cauza uzurii sau obsolescenței. Există trei tipuri de uzură care sunt recunoscute în mod obișnuit în contabilitate și în evidența contabilă:
1. Uzura fizică: Acest tip de uzură apare atunci când un activ își pierde valoarea din cauza uzurii fizice. De exemplu, o mașină care este utilizată intensiv poate suferi uzura fizică pe măsură ce piesele sale se uzează și trebuie înlocuite. Uzura fizică este o consecință naturală și inevitabilă a utilizării unui activ în timp.
2. Uzura funcțională: Acest tip de uzură apare atunci când un activ își pierde din valoare din cauza schimbărilor tehnologice sau a altor factori care îl fac mai puțin util sau mai puțin eficient decât activele mai noi. De exemplu, un calculator care era de ultimă generație în urmă cu câțiva ani poate suferi uzura funcțională pe măsură ce sunt dezvoltate calculatoare mai noi și mai rapide. Uzura funcțională poate apărea chiar dacă un activ este încă în stare fizică bună.
3. Uzura economică: Acest tip de uzură apare atunci când un activ își pierde din valoare din cauza schimbărilor de pe piață sau a condițiilor economice. De exemplu, o proprietate care a fost cândva foarte dorită poate suferi uzura economică dacă piața imobiliară locală se află în declin. Uzura economică poate fi dificil de prezis și poate avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.
Uzura angajaților se referă la procesul natural prin care angajații părăsesc o organizație din diverse motive. Uzura poate fi voluntară, cum ar fi angajații care pleacă pentru a urma alte oportunități, sau involuntară, cum ar fi angajații care sunt concediați sau concediați. Ratele ridicate de uzură pot reprezenta un motiv de îngrijorare pentru organizații, deoarece conduc la creșterea costurilor de recrutare și formare, la scăderea productivității și la o potențială pierdere de cunoștințe și expertiză instituțională.
Există mai mulți factori care pot contribui la uzura angajaților, inclusiv compensații și beneficii necorespunzătoare, management sau conducere slabă, oportunități limitate de avansare în carieră, lipsa de recunoaștere și apreciere, un mediu de lucru toxic sau neîmplinitor și motive personale sau familiale.
Pentru a reduce uzura angajaților, angajatorii pot lua mai multe măsuri, cum ar fi oferirea de compensații și beneficii competitive, oferirea de oportunități de dezvoltare profesională și avansare în carieră, crearea unui mediu de lucru pozitiv și de susținere, recunoașterea și recompensarea contribuțiilor angajaților și promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată.
Ca parte a unor practici eficiente de contabilitate și evidență contabilă, companiile trebuie să urmărească și să analizeze ratele de uzură a angajaților pentru a identifica tendințele și problemele potențiale. Prin abordarea cauzelor profunde ale uzurii, organizațiile pot îmbunătăți ratele de retenție și pot menține o forță de muncă stabilă și foarte calificată.
În domeniul Contabilității și Contabilității, uzura se referă la reducerea naturală treptată a numărului de angajați sau de clienți de-a lungul timpului. Este o parte normală și așteptată a oricărui ciclu de afaceri, în care angajații pot părăsi o companie din cauza pensionării, demisiei sau concedierii, sau clienții pot înceta să mai folosească produsele sau serviciile unei companii din diverse motive. Uzura poate avea un impact asupra situației financiare a unei companii, deoarece poate afecta veniturile, cheltuielile și profitabilitatea. Prin urmare, este important ca întreprinderile să monitorizeze și să își gestioneze ratele de uzură pentru a se asigura că acestea sunt sustenabile și în concordanță cu obiectivele lor strategice.