Costurile ascunse: Înțelegerea cheltuielilor generale

Când vine vorba de conducerea unei afaceri, este important să urmăriți toate cheltuielile care vin cu ea. Una dintre cele mai importante cheltuieli pe care trebuie să le urmăriți sunt cheltuielile generale. Acestea sunt costuri care nu sunt direct legate de producerea de bunuri sau servicii, dar care sunt necesare pentru a menține afacerea în funcțiune. Înțelegerea a ceea ce este inclus în cheltuielile generale este crucială pentru a vă gestiona finanțele și pentru a vă menține afacerea profitabilă.

Câteva exemple comune de cheltuieli generale includ chiria sau plățile de leasing pentru spațiul de birouri, utilitățile, asigurările și consumabilele de birou. Alte cheltuieli care pot fi incluse în cheltuielile generale sunt salariile pentru personalul administrativ, cheltuielile de marketing și publicitate și taxele legale. În esență, orice cheltuială care nu este direct legată de producția de bunuri sau servicii poate fi considerată cheltuieli generale.

În timp ce cheltuielile generale pot părea mai puțin importante decât alte cheltuieli, cum ar fi costul bunurilor vândute, acestea se pot aduna rapid și pot avea un impact semnificativ asupra rezultatului final al unei afaceri. Prin urmare, este esențial să țineți evidența acestor cheltuieli și să găsiți modalități de a le reduce acolo unde este posibil.

O modalitate de a reduce cheltuielile generale este de a lua în considerare spații de birouri alternative, cum ar fi spațiile de birouri partajate sau birourile virtuale. Acest lucru poate reduce semnificativ cheltuielile cu chiria și utilitățile. În plus, utilizarea aparatelor și a utilităților eficiente din punct de vedere energetic poate contribui la reducerea costurilor cu utilitățile. Externalizarea sarcinilor administrative sau utilizarea tehnologiei pentru a automatiza procesele poate reduce, de asemenea, nevoia de personal administrativ, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor salariale.

În concluzie, cheltuielile generale sunt un aspect important al gestionării unei afaceri care nu trebuie neglijat. Urmărirea acestor cheltuieli și găsirea unor modalități de a le reduce poate ajuta întreprinderile să crească profitabilitatea și să rămână competitive în industriile lor respective. Înțelegând ce este inclus în cheltuielile generale și luând decizii strategice pentru a le gestiona, întreprinderile își pot asigura succesul pe termen lung.

FAQ
Care sunt cele 4 tipuri de cheltuieli generale?

În contabilitate și contabilitate, cheltuielile generale se referă la costurile indirecte care sunt suportate de o afacere pentru a funcționa, dar care nu sunt direct legate de producția de bunuri sau servicii. În continuare sunt prezentate patru tipuri de cheltuieli generale cu care se pot confrunta întreprinderile:

1. Cheltuieli generale fixe: Acestea sunt costuri care nu variază în funcție de nivelul de producție, cum ar fi chiria sau salariile. Ele sunt fixe în sensul că sunt suportate indiferent dacă întreprinderea produce sau nu ceva.

2. Cheltuieli generale variabile: Cunoscute și sub denumirea de costuri semivariabile, aceste cheltuieli cresc sau scad proporțional cu volumul producției sau al vânzărilor. Printre exemple se numără energia electrică sau materiile prime.

3. Cheltuieli administrative generale: Acestea sunt costuri legate de gestionarea și administrarea generală a afacerii, cum ar fi consumabilele de birou sau taxele juridice.

4. Cheltuieli generale de vânzare: Acestea sunt cheltuieli legate de comercializarea și vânzarea de produse sau servicii, cum ar fi publicitatea sau comisioanele de vânzare.

Înțelegerea și gestionarea cheltuielilor generale reprezintă o parte importantă a planificării financiare pentru orice afacere. Prin identificarea și reducerea la minimum a cheltuielilor generale inutile, întreprinderile își pot crește profitabilitatea și eficiența.

Care sunt cele trei tipuri de cheltuieli generale?

În contabilitate și în evidența contabilă, cheltuielile generale se referă la cheltuielile indirecte suportate în producția de bunuri sau servicii, care nu pot fi atribuite cu ușurință unui anumit produs sau serviciu. Cele trei tipuri de cheltuieli generale sunt:

1. Cheltuieli generale fixe: Cheltuielile indirecte fixe se referă la cheltuielile care rămân constante indiferent de nivelul de producție. Printre exemplele de cheltuieli generale fixe se numără chiria, impozitele pe proprietate, asigurările și salariile personalului administrativ. Cheltuielile generale fixe sunt, de asemenea, denumite "costuri periodice", deoarece sunt suportate pe o perioadă de timp, indiferent de nivelul de producție.

2. Cheltuieli generale variabile: Cheltuielile generale variabile se referă la cheltuielile care variază în funcție de nivelul de producție, cum ar fi costurile directe cu forța de muncă, materialele indirecte și utilitățile. Cheltuielile generale variabile sunt cunoscute și sub denumirea de "costuri de produs", deoarece sunt direct legate de producția de bunuri sau servicii.

3. Cheltuieli generale semivariabile: Cheltuielile generale semivariabile, cunoscute și sub denumirea de cheltuieli generale mixte, se referă la cheltuielile care au atât componente fixe, cât și variabile. Printre exemplele de cheltuieli generale semi-variabile se numără facturile de electricitate, costurile de întreținere și amortizarea utilajelor. Componenta fixă a cheltuielilor generale semivariabile rămâne constantă, în timp ce componenta variabilă se modifică în funcție de nivelul de producție.

Înțelegerea celor trei tipuri de cheltuieli generale este importantă pentru ca întreprinderile să calculeze cu exactitate costul de producție al bunurilor sau serviciilor lor și să determine rentabilitatea acestora.

Ce nu este inclus în cheltuielile generale?

Cheltuielile generale sunt cheltuieli indirecte care nu sunt direct legate de producția de bunuri sau servicii. Ele sunt suportate ca urmare a gestionării unei afaceri și a menținerii acesteia în funcțiune. Câteva exemple de costuri generale includ chiria, utilitățile, salariile personalului administrativ, consumabilele de birou și primele de asigurare.

Cu toate acestea, există anumite cheltuieli care nu sunt incluse în costurile indirecte. Aceste cheltuieli sunt direct legate de producția de bunuri sau servicii și sunt clasificate drept costuri directe. Printre exemplele de costuri directe se numără materiile prime, costurile directe cu forța de muncă și echipamentele de producție.

Costurile directe sunt cheltuieli care pot fi legate direct de un anumit produs sau serviciu. Ele sunt esențiale pentru calcularea costului bunurilor vândute (COGS) și reprezintă o componentă esențială pentru determinarea rentabilității unei întreprinderi.

Pe scurt, costurile directe nu sunt incluse în costurile de regie, deoarece sunt direct legate de producția de bunuri sau servicii, în timp ce costurile de regie sunt cheltuieli indirecte suportate pentru a menține afacerea operațională.