Înghețata este un deliciu îndrăgit și apreciat de oameni din întreaga lume. De la arome clasice, precum vanilie și ciocolată, până la combinații mai inedite, cum ar fi mierea de levănțică și susanul negru, există o aromă de înghețată pentru fiecare. Cu toate acestea, v-ați întrebat vreodată de ce unele mărci de înghețată sunt mai scumpe decât altele? Sau de ce unele arome costă mai mult decât altele? Răspunsul se află în strategia de stabilire a prețurilor.
O strategie comună de stabilire a prețurilor folosită în industria înghețatei este prețul cost-plus. Aceasta presupune calcularea costului total de producție a înghețatei, inclusiv a ingredientelor, a forței de muncă și a costurilor generale, și adăugarea unei marje de profit pentru a determina prețul final. Această majorare poate varia în funcție de marcă și de concurența de pe piață. De exemplu, o marcă de înghețată de lux poate avea o marjă de profit mai mare decât o marcă ieftină. Acest lucru se datorează faptului că marca de lux se poziționează ca un produs premium și poate avea costuri mai mari asociate cu aprovizionarea cu ingrediente de înaltă calitate sau cu producerea unor loturi mai mici.
O altă strategie de stabilire a prețurilor utilizată în industria înghețatei este stabilirea prețurilor în funcție de valoare. Aceasta presupune stabilirea prețului pe baza valorii percepute a produsului pentru consumator. De exemplu, o aromă în ediție limitată, care este disponibilă doar pentru o perioadă scurtă de timp, poate avea un preț mai mare, deoarece este considerată mai exclusivistă și mai dezirabilă. În mod similar, o marcă cunoscută pentru utilizarea de ingrediente organice sau de proveniență locală poate fi capabilă să perceapă o primă, deoarece consumatorii apreciază aceste atribute.
În plus față de strategia generală de stabilire a prețurilor, aromele individuale pot avea prețuri diferite în funcție de ingredientele și popularitatea lor. De exemplu, o aromă care folosește ingrediente scumpe, cum ar fi trufele sau șofranul, poate avea un preț mai mare decât o aromă de bază, cum ar fi vanilia. În mod similar, o aromă care este mai dificil de produs sau care are o disponibilitate limitată poate avea un preț mai mare. Pe de altă parte, arome populare, cum ar fi ciocolata și căpșunile, pot avea un preț mai mic, deoarece sunt disponibile pe scară mai largă și mai ușor de produs în cantități mari.
În concluzie, strategia de stabilire a prețurilor mărcilor și aromelor de înghețată este o combinație complexă de prețuri cost-plus și prețuri bazate pe valoare. Mărcile trebuie să ia în considerare costul de producție, concurența de pe piață și valoarea percepută a produsului lor de către consumatori. Aromele individuale pot avea, de asemenea, prețuri diferite în funcție de ingredientele și popularitatea lor. În cele din urmă, obiectivul oricărei strategii de stabilire a prețurilor este de a maximiza profiturile, oferind în același timp valoare pentru client. Data viitoare când vă bucurați de o cupă din înghețata dvs. preferată, luați un moment pentru a aprecia economia dulce din spatele ei.
Strategia de stabilire a prețurilor Ben and Jerry's se concentrează pe furnizarea de produse de înghețată de înaltă calitate la un preț premium. Compania se poziționează ca un brand responsabil din punct de vedere social și folosește acest lucru ca element cheie de diferențiere pentru a-și justifica prețurile mai mari. Această strategie se bazează pe ipoteza că clienții care apreciază produsele de înaltă calitate și cu conștiință socială sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru acestea.
Ben and Jerry's folosește, de asemenea, o strategie de stabilire a prețurilor bazată pe valoare, prin care își stabilește prețurile în funcție de valoarea percepută pe care clienții o acordă produselor lor. De exemplu, aromele ediției lor limitate au un preț mai mare decât aromele obișnuite, ceea ce creează un sentiment de exclusivitate și raritate care stimulează cererea.
Compania folosește, de asemenea, o strategie de stabilire a prețurilor de tip skimming pentru lansarea de noi produse. Aceasta presupune stabilirea inițială a unui preț ridicat și scăderea treptată a acestuia în timp, pe măsură ce produsul este mai bine acceptat pe piață. Această abordare permite companiei Ben and Jerry's să maximizeze profiturile de la primii utilizatori ai noilor lor produse înainte de a reduce prețurile pentru a atrage un public mai larg.
În general, strategia de stabilire a prețurilor Ben and Jerry's se concentrează pe furnizarea unui produs premium la un preț premium, punând în același timp accentul pe responsabilitatea sa socială și pe prețurile bazate pe valoare pentru a-și justifica prețurile în fața clienților.
Cele mai populare trei strategii de stabilire a prețurilor sunt:
1. Prețul cost-plus: Această strategie presupune calcularea costului total de producere a unui produs sau serviciu și apoi adăugarea unui adaos pentru a ajunge la prețul final. Majorarea acoperă, de obicei, costurile generale și marja de profit. Această strategie de stabilire a prețurilor este utilizată în mod obișnuit în industriile prelucrătoare, unde există costuri fixe ridicate.
2. Prețuri bazate pe valoare: Această strategie presupune stabilirea prețurilor pe baza valorii percepute a produsului sau serviciului pentru client. Companiile care utilizează această strategie vor efectua de obicei studii de piață pentru a determina cât de mult sunt dispuși clienții să plătească pentru produsele sau serviciile lor. Această metodă este utilizată de companiile care oferă produse unice sau premium.
3. Prețuri bazate pe concurență: Această strategie presupune stabilirea prețurilor pe baza prețurilor practicate de concurenți. Companiile care utilizează această strategie vor monitoriza, de obicei, prețurile concurenților lor și își vor ajusta prețurile în consecință. Această strategie de stabilire a prețurilor este comună în industriile în care există mulți concurenți, iar produsele sau serviciile sunt similare.
Un exemplu de strategie de stabilire a prețurilor este strategia de "skimming", care presupune stabilirea unui preț inițial ridicat pentru un produs sau serviciu nou, pentru a maximiza profiturile de la cei care adoptă timpuriu acest produs sau serviciu și care sunt dispuși să plătească o primă pentru el. Această strategie este adesea utilizată pentru produse sau servicii care oferă beneficii unice sau care sunt la mare căutare, cum ar fi noile tehnologii sau articolele de lux. Pe măsură ce cererea pentru produsul sau serviciul respectiv se stabilizează și concurenții intră pe piață, prețul poate fi redus treptat pentru a atrage o bază mai largă de clienți. Această strategie poate ajuta o întreprindere să genereze profituri importante în primele etape ale lansării unui produs și să stabilească o imagine de marcă premium, dar poate risca, de asemenea, să înstrăineze clienții sensibili la preț și să se confrunte cu o concurență sporită pe măsură ce piața se maturizează. Este important ca o companie să ia în considerare cu atenție factori precum costurile de producție, piața țintă și peisajul concurențial înainte de a decide asupra unei strategii de stabilire a prețurilor.