Când vine vorba de evaluarea sănătății financiare a unei afaceri sau a unei persoane fizice, un parametru cheie de luat în considerare este rata de acoperire a datoriilor (DCR). Această rată este un indicator important al capacității de a acoperi obligațiile de plată a datoriilor restante și este utilizată deopotrivă de creditori, investitori și analiști financiari pentru a evalua solvabilitatea.
Calcularea DCR presupune împărțirea venitului operațional net (NOI) la serviciul total al datoriei (TDS). NOI se referă la venitul generat de o afacere sau de o proprietate după ce au fost deduse cheltuielile de exploatare, în timp ce TDS include toate plățile de capital și de dobândă datorate pentru datoriile restante într-o anumită perioadă.
Pentru a calcula NOI, începeți cu veniturile totale generate de afacere sau proprietate și scădeți toate cheltuielile de exploatare suportate în aceeași perioadă. Cheltuielile de exploatare includ, de obicei, lucruri precum chiria, utilitățile, salariile și costurile de întreținere. Cifra rezultată reprezintă venitul disponibil pentru deservirea obligațiilor de plată a datoriilor.
În continuare, adunați toate plățile de capital și dobânzi datorate pentru datoriile restante în aceeași perioadă. Aceasta include atât datoriile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung, cum ar fi împrumuturile, ipotecile și soldurile cardurilor de credit. Cifra rezultată reprezintă valoarea totală a serviciului datoriei datorate.
În cele din urmă, împărțiți NOI la TDS pentru a calcula DCR. Un raport de 1 indică faptul că există doar venituri suficiente pentru a acoperi obligațiile privind serviciul datoriei, în timp ce un raport mai mare de 1 indică faptul că există mai multe venituri disponibile decât cele necesare pentru serviciul datoriei. Dimpotrivă, un raport mai mic de 1 indică faptul că nu există venituri suficiente pentru a acoperi obligațiile de serviciu al datoriei, ceea ce poate indica o situație financiară dificilă.
Interpretarea DCR necesită un anumit context, deoarece raportul ideal poate varia în funcție de sector, de tipul de datorie și de alți factori. În general, o DCR de 1,2 sau mai mare este considerată sănătoasă, în timp ce un raport mai mic de 1 poate indica necesitatea unei refinanțări, restructurări sau a altor măsuri pentru a face față obligațiilor de îndatorare.
Pe lângă evaluarea solvabilității, DCR poate fi utilizată și pentru a evalua oportunitățile de investiții și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la împrumuturi și credite. Înțelegând acest indicator important și modul de calcul al acestuia, persoanele fizice și întreprinderile își pot gestiona mai bine datoriile și își pot îmbunătăți sănătatea financiară generală.
DSR sau rata serviciului datoriei este o măsurătoare financiară utilizată de creditori pentru a determina capacitatea împrumutatului de a-și rambursa datoriile. DSR se calculează prin împărțirea plății datoriilor totale ale împrumutatului la venitul lunar brut al acestuia. Iată care sunt pașii pentru a calcula DSR:
Pasul 1: Determinați plățile totale ale datoriei împrumutatului
Plățile totale ale datoriei includ toate plățile lunare efectuate pentru datoriile existente, cum ar fi plățile cardurilor de credit, împrumuturile auto, împrumuturile pentru studenți și plățile ipotecare.
Pasul 2: Determinați venitul lunar brut al împrumutatului
Venitul lunar brut include toate sursele de venit câștigate într-o lună, cum ar fi salariul, retribuțiile, bonusurile și comisioanele. Este important să folosiți cifra de venit brut, care reprezintă venitul înainte de a fi scoase impozitele și alte deduceri.
Pasul 3: Calculați DSR
Pentru a calcula DSR, împărțiți totalul plăților datoriilor la venitul lunar brut. Procentul rezultat este DSR. De exemplu, dacă plățile totale ale datoriei sunt de 2.000 de dolari și venitul lunar brut este de 5.000 de dolari, DSR ar fi de 40% (2.000 de dolari împărțit la 5.000 de dolari).
Un DSR de 40% sau mai mic este, în general, considerat acceptabil de către creditori, deoarece indică faptul că împrumutatul are un venit suficient pentru a-și acoperi plățile datoriilor. Cu toate acestea, o DSR mai mare poate indica faptul că împrumutatul riscă să nu-și plătească datoriile și ar putea avea dificultăți în obținerea de noi credite.
DSCR este acronimul de la Debt Service Coverage Ratio (rata de acoperire a serviciului datoriei) și este un indicator financiar utilizat pentru a evalua capacitatea unei companii de a-și plăti datoriile. DSCR se calculează prin împărțirea venitului operațional net al companiei la totalul plăților pentru serviciul datoriei.
Venitul net de exploatare (NOI) reprezintă veniturile companiei minus cheltuielile de exploatare. Plățile totale ale serviciului datoriei includ plățile de capital și dobânzi pentru împrumuturi, plățile de leasing și orice alte obligații obișnuite legate de datorii.
Pentru a calcula DSCR, trebuie mai întâi să determinați venitul operațional net al companiei. Acest lucru se poate face scăzând cheltuielile de exploatare din veniturile totale. Apoi, trebuie să determinați plățile totale ale companiei pentru serviciul datoriei. Acest lucru poate fi calculat prin însumarea tuturor plăților de capital și de dobândă pentru împrumuturi și rate de leasing.
Odată ce aveți aceste cifre, puteți calcula DSCR împărțind venitul operațional net al companiei la totalul plăților pentru serviciul datoriei. De exemplu, dacă o companie are un venit operațional net de 500.000 de dolari și plăți totale ale serviciului datoriei de 250.000 de dolari, DSCR-ul său ar fi de 2,0 (500.000 de dolari / 250.000 de dolari).
Un DSCR de 1,0 indică faptul că societatea are un venit operațional net suficient pentru a acoperi plățile pentru serviciul datoriei. Un DSCR mai mare de 1,0 indică faptul că societatea are mai multe venituri nete din exploatare decât are nevoie pentru a acoperi plățile pentru serviciul datoriei, ceea ce este considerat, în general, un semn pozitiv de către creditori și investitori. Un DSCR mai mic de 1,0 indică faptul că societatea ar putea avea dificultăți în a-și îndeplini obligațiile legate de datorie.
Rata de acoperire a serviciului datoriei (DSCR) este un indicator financiar important care este utilizat pentru a evalua capacitatea unui debitor de a-și onora obligațiile de plată a datoriilor. Acesta se calculează prin împărțirea venitului operațional net (NOI) al împrumutatului la serviciul total al datoriei. Raportul DSCR indică nivelul fluxului de numerar care este disponibil pentru a acoperi plățile datoriei împrumutatului.
Există mai multe motive pentru care se calculează rata de acoperire a serviciului datoriei. În primul rând, creditorii folosesc DSCR pentru a evalua riscul asociat cu împrumutul de bani unui debitor. O rată DSCR mai mare indică faptul că împrumutatul are o capacitate mai mare de a-și îndeplini obligațiile legate de datorie, ceea ce îl face să fie un împrumutat cu un risc mai mic. Prin urmare, creditorii pot fi mai dispuși să acorde finanțare împrumutaților cu o rată DSCR ridicată.
În al doilea rând, DSCR este un indicator important pentru împrumutații înșiși, deoarece oferă o măsură a capacității lor de a-și rambursa datoriile. Prin calcularea DSCR, împrumutații pot determina dacă dispun de un flux de numerar suficient pentru a-și acoperi plățile datoriilor. Aceste informații pot fi utilizate pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la contractarea de noi datorii sau la restructurarea datoriilor existente.
În cele din urmă, DSCR este, de asemenea, important pentru investitorii care se gândesc să investească într-o companie sau într-un proiect. Un raport DSCR ridicat indică faptul că proiectul sau compania generează un flux de numerar suficient pentru a-și acoperi obligațiile legate de datorii, ceea ce reprezintă un semn pozitiv pentru investitori. În schimb, o rată DSCR scăzută poate indica faptul că proiectul sau compania prezintă un risc mai mare de a nu-și achita datoriile, ceea ce ar putea face din aceasta o oportunitate de investiție mai puțin atractivă.
În general, rata de acoperire a serviciului datoriei este un indicator financiar important care este utilizat de creditori, împrumutați și investitori pentru a evalua riscul asociat cu obligațiile de îndatorare și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la oportunitățile de finanțare și de investiții.