Agențiile de recrutare oferă un serviciu valoros atât celor care caută un loc de muncă, cât și companiilor care doresc să ocupe posturi. Acestea ajută la punerea în legătură a candidaților calificați cu oportunitățile de angajare deschise, economisind timp și resurse pentru angajatori în procesul de angajare. Dar cum sunt plătite aceste agenții? O metodă obișnuită este prin intermediul unui comision de contingență.
Un comision de contingență este un tip de structură de plată în care agenția de recrutare primește plata doar dacă reușește să plaseze cu succes un candidat într-un loc de muncă. Acest lucru înseamnă că societatea care dorește să angajeze plătește agenției un onorariu doar dacă angajează efectiv un candidat pe care agenția i l-a prezentat. Cu alte cuvinte, onorariul este condiționat de capacitatea agenției de a oferi o potrivire de succes.
Valoarea onorariului de contingență poate varia în funcție de nivelul de dificultate al postului vacant, de industrie și de locație. De obicei, onorariul variază între 15% și 30% din salariul pe primul an al candidatului. De exemplu, dacă o companie angajează un candidat cu un salariu de 50.000 de dolari, iar comisionul de contingență este de 20%, agenția va primi 10.000 de dolari ca onorariu.
Onorariile de contingență pot fi benefice atât pentru agenția de recrutare, cât și pentru compania care dorește să angajeze. Pentru agenție, aceasta este stimulată să găsească cea mai bună potrivire posibilă pentru postul vacant, deoarece este plătită doar dacă are succes. Pentru companie, reduce riscul, deoarece plătește o taxă doar dacă angajează efectiv un candidat prin intermediul serviciilor agenției.
Este important de reținut că onorariile condiționate nu sunt singurul mod în care agențiile de recrutare sunt plătite. Unele agenții pot percepe o taxă fixă pentru serviciile lor, indiferent dacă un candidat este plasat cu succes sau nu. Altele pot percepe un onorariu de reținere, în care compania plătește o taxă în avans pentru a-și asigura serviciile agenției pentru o anumită perioadă de timp.
În concluzie, onorariul de contingență este o structură de plată obișnuită folosită de agențiile de recrutare, prin care acestea primesc plata doar dacă reușesc să plaseze cu succes un candidat într-un loc de muncă. Acest onorariu poate varia în funcție de industrie, locație și nivelul de dificultate al postului vacant. Aceasta stimulează agenția să găsească cea mai bună potrivire pentru postul respectiv și reduce riscul pentru compania care dorește să angajeze. Deși onorariile condiționate nu sunt singurul mod în care agențiile de recrutare sunt plătite, ele reprezintă o metodă populară și eficientă în industrie.
Onorariul de recrutare este calculat, de obicei, ca un procent din salariul de pornire al noului angajat. Procentul variază în funcție de industrie și de nivelul postului care se ocupă. De exemplu, un onorariu de recrutare pentru un post de începător poate fi de aproximativ 10% din salariul anual al angajatului, în timp ce un onorariu pentru un post de conducere poate fi mai aproape de 30% din salariul anual al angajatului.
Agențiile de recrutare sau headhunterii percep, de obicei, un onorariu pentru serviciile lor, care includ găsirea și selectarea candidaților, desfășurarea interviurilor și verificarea antecedentelor și negocierea condițiilor de angajare. Onorariul este de obicei plătit de angajator și poate reprezenta o cheltuială semnificativă, în special pentru întreprinderile mici.
Este important de reținut că unele agenții de recrutare pot oferi modele alternative de prețuri, cum ar fi o taxă fixă sau un tarif orar, în funcție de nevoile angajatorului. În plus, unele taxe de recrutare pot fi negociabile în funcție de circumstanțele specifice și de relația dintre angajator și agenția de recrutare.
Un acord de căutare contingentă este un tip de contract de muncă încheiat între o companie și o agenție de recrutare. În cadrul acestui acord, agenția de recrutare primește un onorariu numai dacă reușește să plaseze un candidat pe un post în cadrul companiei. Acest onorariu reprezintă, de obicei, un procent din salariul pe primul an al candidatului.
Acordurile de căutare de contingență sunt adesea folosite atunci când o companie are un post greu de ocupat sau când dorește să aibă o rețea mai largă în căutarea de candidați. Agenția de recrutare se va strădui să identifice și să selecteze potențialii candidați, iar apoi îi va prezenta companiei pentru a fi luați în considerare. În cazul în care compania decide să angajeze unul dintre candidații prezentați, agenția de recrutare își va primi onorariul.
Un avantaj al unui acord de căutare condiționată este că poate fi o modalitate rentabilă pentru o companie de a ocupa un post. Deoarece compania plătește doar dacă agenția de recrutare reușește să găsească un candidat, riscul implicat este mai mic. Cu toate acestea, deoarece agenția de recrutare este plătită doar pentru plasamentele reușite, este posibil ca aceasta să fie mai puțin motivată să depună același nivel de efort ca în cazul unui acord de căutare angajată, în care este plătită indiferent dacă un candidat este sau nu plasat.
În general, un acord de căutare pe bază de contingență poate fi un instrument util pentru companiile care doresc să ocupe un post dificil de ocupat sau să își extindă aria de căutare a candidaților. Cu toate acestea, este important să se analizeze cu atenție termenii acordului și să se asigure că atât compania, cât și agenția de recrutare sunt clare în ceea ce privește așteptările și responsabilitățile.
Un recrutor cu comision divizat este un tip de recrutor care se asociază cu un alt recrutor sau agenție de recrutare pentru a ocupa un post vacant. În acest aranjament, cei doi recrutori împart onorariul pe care clientul îl plătește pentru plasarea cu succes a unui candidat.
În mod obișnuit, recrutorul cu onorariu divizat este responsabil pentru căutarea și preselecția potențialilor candidați, în timp ce celălalt recrutor sau agenție se ocupă de restul procesului de recrutare, inclusiv de interviuri, verificarea antecedentelor și negocieri.
Recrutarea cu comision divizat poate fi benefică pentru ambii recrutori implicați, deoarece le permite să își extindă rețelele și să pună în comun resursele pentru a ocupa posturile vacante mai eficient. De asemenea, poate aduce beneficii clienților, oferindu-le acces la un grup mai mare de candidați calificați.
Cu toate acestea, recrutarea cu onorarii divizate necesită, de asemenea, o coordonare și o comunicare atentă între cei doi recrutori pentru a asigura un plasament de succes și o distribuire echitabilă a onorariului. Este important să se stabilească de la început așteptări și orientări clare pentru a evita orice neînțelegeri sau conflicte.