Când vine vorba de bilanțul unei companii, plățile de leasing sunt adesea luate în considerare. Dar sunt ele considerate datorii? Răspunsul scurt este da. Plățile de leasing sunt considerate un pasiv deoarece o companie este obligată să facă aceste plăți pe o anumită perioadă de timp. Să aruncăm o privire mai atentă asupra modului în care plățile de leasing afectează bilanțul unei companii.
Plățile de leasing sunt un tip de datorie pe termen lung care apare în bilanțul unei companii. Ele sunt clasificate ca un pasiv deoarece reprezintă o obligație de a face plăți pe o perioadă de timp determinată. Acest lucru este diferit de alte tipuri de datorii, cum ar fi împrumuturile pe termen scurt sau conturile de plătit, care sunt de obicei scadente într-un interval de timp mult mai scurt.
Valoarea datoriei pentru plățile de leasing este egală cu valoarea actualizată a plăților viitoare de leasing. Aceasta se calculează folosind o rată de actualizare și durata contractului de leasing. Valoarea actualizată a plăților de leasing este apoi adăugată la bilanț ca pasiv.
De asemenea, este important de reținut că plățile de leasing pot avea un impact asupra altor indicatori financiari ai unei companii. De exemplu, plățile de leasing pot avea un impact asupra raportului datorie/capital propriu al unei companii, care este o măsură a efectului de levier financiar al unei companii. Cu cât este mai mare raportul datorii/capitaluri proprii al unei companii, cu atât mai multe datorii are aceasta în raport cu capitalul propriu. Acest lucru poate îngreuna obținerea de finanțare sau atragerea de investitori de către o companie.
În plus, plățile de leasing pot avea un impact asupra fluxului de numerar al unei companii. Deoarece plățile de leasing se efectuează, de obicei, pe o perioadă lungă de timp, acestea pot bloca lichidități care ar putea fi utilizate în alte scopuri, cum ar fi investițiile în afacere sau plata dividendelor către acționari.
În concluzie, plățile de leasing sunt considerate un pasiv în bilanțul unei companii, deoarece reprezintă o obligație de a efectua plăți pe o anumită perioadă de timp. Acest pasiv poate avea un impact asupra indicatorilor financiari ai unei companii, cum ar fi raportul dintre datorii și capitaluri proprii și fluxul de numerar. Este important pentru companii să ia în considerare cu atenție impactul plăților de leasing atunci când iau decizii financiare.
Datoria de leasing este înregistrată ca un pasiv în bilanțul unei companii care încheie un contract de leasing. Datoria de leasing reprezintă valoarea actualizată a plăților de leasing pe care compania este obligată să le efectueze pe durata contractului de leasing.
Pentru a calcula valoarea actualizată a plăților de leasing, societatea va utiliza rata dobânzii implicită în contractul de leasing sau rata de împrumut incrementală. Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata pe care locatorul o percepe de la locatar, în timp ce rata suplimentară de împrumut este rata pe care locatarul ar trebui să o plătească pentru a împrumuta fonduri pentru a finanța plățile de leasing.
Odată determinată valoarea actualizată a plăților de leasing, societatea va înregistra în bilanț datoria de leasing, împreună cu un activ corespunzător dreptului de utilizare. Activul privind dreptul de utilizare reprezintă dreptul locatarului de a utiliza activul închiriat pe durata contractului de leasing.
Pe durata contractului de leasing, societatea ar înregistra cheltuielile de leasing în contul de profit și pierdere, care includ atât amortizarea pasivului de leasing (care reduce pasivul), cât și cheltuielile cu dobânzile (care se calculează folosind metoda ratei efective a dobânzii). Pasivul de leasing ar fi redus pe măsură ce se efectuează plățile, iar activul de drept de utilizare ar fi amortizat pe durata contractului de leasing.
Înregistrarea plăților de leasing necesită câțiva pași, iar procesul exact poate varia în funcție de software-ul de contabilitate pe care îl utilizați. Cu toate acestea, pașii generali sunt următorii:
1. Determinați tipul de leasing: Există două tipuri de contracte de leasing - leasing operațional și leasing financiar. Contractele de leasing operațional sunt, în general, contracte de leasing pe termen scurt în care locatarul nu își asumă dreptul de proprietate asupra bunului închiriat. Contractele de leasing financiar sunt contracte de leasing pe termen lung în care locatarul își asumă dreptul de proprietate asupra bunului închiriat. Tratamentul contabil pentru aceste două tipuri de contracte de leasing este diferit.
2. Înregistrați datoria de leasing: În cazul contractelor de leasing financiar, trebuie să înregistrați pasivul de leasing, care reprezintă valoarea actualizată a plăților de leasing pe durata contractului de leasing. Această datorie trebuie înregistrată în bilanț ca o datorie pe termen lung.
3. Înregistrarea activului de leasing: Pentru contractele de leasing financiar, trebuie să înregistrați, de asemenea, activul de leasing, care reprezintă valoarea actualizată a activului închiriat pe durata contractului de leasing. Acest activ trebuie înregistrat în bilanț ca activ imobilizat.
4. Înregistrați plățile de leasing: Fiecare plată de leasing trebuie înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere. Pentru contractele de leasing financiar, o parte din fiecare plată de leasing ar trebui să fie alocată pasivului de leasing și o parte la cheltuielile cu dobânzile.
5. Reconcilierea datoriei de leasing: În fiecare an, ar trebui să reconciliați pasivul de leasing pentru a vă asigura că acesta corespunde plăților de leasing rămase.
6. Înregistrați sfârșitul contractului de leasing: La sfârșitul perioadei de leasing, trebuie să înregistrați orice ajustări ale datoriei de leasing și ale activului de leasing, precum și orice câștig sau pierdere din cedarea activului închiriat.
Este important să respectați standardele și orientările contabile pentru înregistrarea plăților de leasing pentru a asigura o raportare financiară corectă. Dacă nu sunteți sigur cu privire la modul de înregistrare a plăților de leasing, este recomandat să vă consultați cu un contabil calificat sau cu un profesionist financiar.
Obligația de leasing este un pasiv. O obligație de leasing este un angajament de a face plăți viitoare către un locator în schimbul dreptului de a utiliza un activ, cum ar fi o clădire sau un echipament, pentru o anumită perioadă de timp. Obligația de leasing reprezintă valoarea plăților viitoare pe care locatarul este obligat să le facă în conformitate cu termenii contractului de leasing. Această obligație este considerată un pasiv deoarece reprezintă o obligație financiară viitoare pe care societatea trebuie să o îndeplinească. Obligația de leasing este înregistrată în bilanțul societății ca pasiv, iar suma este de obicei amortizată pe durata de viață a contractului de leasing. Este important ca societățile să își contabilizeze cu exactitate obligațiile de leasing, deoarece acestea pot avea un impact asupra poziției lor financiare globale și asupra capacității lor de a obține finanțare.