Stabilirea prețului este unul dintre cei mai importanți factori de succes în afaceri și poate face sau distruge o companie. O strategie etică de stabilire a prețurilor este vitală pentru a construi încrederea clienților, pentru a îmbunătăți reputația mărcii și pentru a asigura profitabilitatea pe termen lung. Stabilirea etică a prețurilor înseamnă stabilirea unor prețuri corecte, transparente și rezonabile atât pentru afacere, cât și pentru client. Aceasta implică alinierea prețurilor la propunerea de valoare, menținerea consecvenței și evitarea tacticilor de stabilire a prețurilor înșelătoare sau manipulative.
Unul dintre principalele beneficii ale stabilirii etice a prețurilor este consolidarea încrederii cu clienții. Atunci când clienții simt că sunt tratați corect, este mai probabil să revină și să recomande afacerea altora. Prețurile etice ajută, de asemenea, la stabilirea unei reputații de onestitate și integritate a mărcii, ceea ce poate fi un avantaj competitiv puternic. Clienții sunt din ce în ce mai preocupați de impactul social și de mediu al achizițiilor lor, iar prețurile etice pot demonstra un angajament față de aceste valori.
Un alt motiv pentru a adopta o strategie de stabilire a prețurilor etice este asigurarea profitabilității pe termen lung. Practicile de stabilire a prețurilor care nu sunt etice, cum ar fi prețurile exagerate, momeala și schimbarea sau comisioanele ascunse, pot avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt, dar pot duce la daune pe termen lung pentru afacere. Este puțin probabil ca clienții care se simt înșelați sau induși în eroare să revină sau să recomande afacerea. Pe de altă parte, stabilirea etică a prețurilor poate duce la loialitatea clienților și la repetarea afacerii, ceea ce este esențial pentru o profitabilitate durabilă.
Menținerea consecvenței în stabilirea prețurilor este, de asemenea, un aspect esențial al stabilirii prețurilor etice. Clienții se așteaptă ca prețurile să fie previzibile și transparente, iar orice schimbări sau fluctuații bruște pot eroda încrederea și afecta reputația mărcii. Întreprinderile pot menține consecvența prin evitarea creșterilor sau reducerilor arbitrare de prețuri și prin furnizarea de informații clare și precise privind prețurile.
În cele din urmă, stabilirea etică a prețurilor implică evitarea tacticilor de stabilire a prețurilor înșelătoare sau manipulative. Exemple de astfel de tactici includ o falsă penurie, în cazul în care o întreprindere creează un sentiment artificial de urgență afirmând că un produs este în criză de aprovizionare, când nu este așa, sau prețuri dinamice, în cazul în care prețurile sunt ajustate în timp real pe baza cererii. Aceste tactici pot duce la câștiguri pe termen scurt, dar pot afecta reputația afacerii și eroda încrederea clienților.
În concluzie, o strategie etică de stabilire a prețurilor este esențială pentru consolidarea încrederii, îmbunătățirea reputației mărcii, asigurarea profitabilității pe termen lung, menținerea consecvenței și evitarea tacticilor de stabilire a prețurilor înșelătoare sau manipulatoare. Prin stabilirea unor prețuri corecte, transparente și rezonabile, întreprinderile se pot stabili ca lideri etici în industria lor și își pot crea o bază de clienți loiali.
Strategiile de stabilire a prețurilor neetice se referă la orice practici de stabilire a prețurilor care încalcă principiile etice sau morale, legile sau reglementările. Aceste strategii implică adesea inducerea în eroare sau înșelarea clienților pentru a obține un avantaj nedrept pe piață. Unele dintre cele mai frecvente strategii neetice de stabilire a prețurilor includ:
1. Prețul exagerat: Aceasta apare atunci când o întreprindere crește prețul bunurilor sau serviciilor esențiale în perioade de criză sau de urgență, cum ar fi dezastrele naturale sau pandemiile. Scumpirea este ilegală în multe jurisdicții și este considerată lipsită de etică, deoarece profită de consumatorii vulnerabili.
2. Prețuri prădătoare: Aceasta este o strategie de stabilire a prețurilor prin care o întreprindere își stabilește prețurile atât de scăzute încât își scoate concurenții din afaceri. Odată ce concurența este eliminată, afacerea își poate majora prețurile la un nivel mai ridicat. Prețurile prădătoare sunt ilegale în conformitate cu legile antitrust și sunt considerate lipsite de etică, deoarece dăunează consumatorilor și înăbușă concurența.
3. Discriminarea prin preț: Aceasta presupune practicarea unor prețuri diferite pentru clienți diferiți pentru același produs sau serviciu. Discriminarea prin preț este ilegală în unele cazuri, cum ar fi discriminarea bazată pe rasă, sex sau vârstă. Cu toate acestea, în unele cazuri, discriminarea prin preț poate fi legală, dar totuși considerată lipsită de etică, în special dacă vizează în mod nedrept consumatorii vulnerabili sau dezavantajați.
4. Bait-and-switch: Aceasta este o strategie înșelătoare de stabilire a prețurilor în care o afacere face publicitate unui produs sau serviciu la un preț scăzut pentru a atrage clienții, dar apoi încearcă să le vândă un produs mai scump. Bait-and-switch este ilegal și este considerat lipsit de etică, deoarece induce în eroare consumatorii și subminează încrederea în piață.
5. Fixarea prețurilor: Aceasta este o practică ilegală prin care concurenții convin să stabilească prețurile la un anumit nivel, eliminând efectiv concurența și creând un monopol. Fixarea prețurilor este ilegală în temeiul legilor antitrust și este considerată lipsită de etică deoarece dăunează consumatorilor și înăbușă inovația.
În concluzie, întreprinderile trebuie să evite strategiile de stabilire a prețurilor lipsite de etică pentru a-și menține reputația și pentru a crea încredere în rândul clienților. Urmând practici etice de stabilire a prețurilor, întreprinderile pot crea o piață echitabilă și competitivă care să fie în beneficiul tuturor.
Cele 4 strategii de stabilire a prețurilor sunt următoarele:
1. Prețul cost-plus: Această strategie presupune adăugarea unui adaos la costul de producție pentru a determina prețul de vânzare. Majorarea este, de obicei, un procent din cost și este determinată de factori precum nivelul concurenței, standardele industriei și obiectivele de profit ale companiei.
2. Prețuri bazate pe valoare: Această strategie presupune stabilirea prețurilor pe baza valorii percepute a produsului sau serviciului pentru client. Compania trebuie să înțeleagă ce valoare are piața sa țintă pentru a stabili un preț care să reflecte această valoare.
3. Prețurile de penetrare: Această strategie presupune stabilirea unui preț scăzut inițial pentru a câștiga cotă de piață și a atrage clienți. Scopul este de a capta rapid o parte semnificativă a pieței și apoi de a crește prețurile în timp.
4. Stabilirea prețului de scumpire: Această strategie presupune stabilirea inițială a unui preț ridicat pentru a profita de unicitatea sau exclusivitatea produsului sau serviciului. Scopul este de a viza clienții care sunt dispuși să plătească un preț superior pentru un produs sau serviciu de calitate superioară. În timp, prețul poate fi redus pentru a obține o cotă de piață mai mare.