În calitate de proprietar de afacere, căutați întotdeauna modalități de a maximiza valoarea companiei dvs. Un aspect adesea trecut cu vederea în acest sens este contabilizarea corectă a deprecierii activelor dumneavoastră. Amortizarea reprezintă reducerea valorii unui activ în timp, iar contabilizarea corectă a acesteia poate avea un impact mare asupra situațiilor financiare ale companiei dumneavoastră. În acest articol, vom arunca o privire asupra regulilor de depreciere pentru o foaie de calcul a balanței de verificare și asupra modului în care respectarea acestora vă poate ajuta afacerea.
Primul lucru pe care trebuie să îl înțelegeți este că există diferite metode de depreciere. Cele două cele mai comune sunt amortizarea liniară și amortizarea accelerată. Amortizarea liniară repartizează costul unui activ în mod egal pe durata sa de viață utilă, în timp ce amortizarea accelerată încarcă în avans costul în primii ani de viață a activului. Metoda pe care o alegeți va depinde de nevoile și de situația financiară a companiei dumneavoastră.
După ce ați ales o metodă de amortizare, va trebui să calculați cheltuielile de amortizare pentru fiecare activ. Acest lucru se face prin împărțirea costului activului la durata sa de viață utilă. De exemplu, dacă achiziționați un echipament la prețul de 10.000 de dolari și acesta are o durată de viață utilă de 5 ani, cheltuiala anuală cu amortizarea va fi de 2.000 de dolari (10.000 de dolari împărțit la 5). Această cheltuială este apoi înregistrată pe foaia de calcul a balanței de verificare.
Este important de reținut că nu toate activele pot fi amortizate. Terenul, de exemplu, nu își pierde valoarea în timp (de fapt, se poate aprecia), deci nu poate fi amortizat. În plus, activele cu o durată de viață utilă mai mică de un an sunt, în mod obișnuit, înregistrate integral la cheltuieli în anul în care sunt achiziționate.
În cele din urmă, este important să vă revizuiți periodic graficul de amortizare pentru a vă asigura că acesta este corect și actualizat. Pe măsură ce activele sunt scoase din uz sau eliminate, valoarea lor rămasă ar trebui să fie eliminată din programul de amortizare. În plus, modificarea duratei de viață utilă a unui activ sau a valorii de recuperare a acestuia poate necesita actualizări ale calculului de amortizare.
În concluzie, contabilizarea corectă a amortizării este o parte importantă a maximizării valorii afacerii dumneavoastră. Înțelegând regulile de amortizare pentru o foaie de calcul a balanței de verificare și urmându-le în mod consecvent, puteți asigura situații financiare exacte care să reflecte adevărata valoare a activelor companiei dumneavoastră.
Amortizarea este o cheltuială fără numerar care reflectă scăderea valorii unui activ în timp din cauza uzurii, obsolescenței sau a altor factori. Este important să se includă amortizarea într-un bilanț, deoarece permite o reprezentare mai exactă a valorii activelor unei companii.
Pentru a înscrie amortizarea într-un bilanț, trebuie mai întâi să calculați cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare activ. Acest lucru se face, de obicei, folosind o metodă contabilă acceptată, cum ar fi amortizarea liniară, care repartizează în mod egal cheltuielile de amortizare pe durata de viață utilă a activului.
După ce ați calculat cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare activ, o puteți înregistra în bilanț. Contul de amortizare acumulată este utilizat pentru a urmări valoarea totală a cheltuielilor de amortizare care au fost recunoscute pentru toate activele până în prezent. Acest cont se scade din costul inițial al activelor pentru a obține valoarea contabilă netă, care este valoarea activului așa cum apare în bilanț.
Contul de amortizare acumulată este, de obicei, listat direct sub activul corespunzător din bilanț. Este important de reținut că amortizarea nu este o cheltuială în numerar, deci nu afectează soldul de numerar din bilanț. Cu toate acestea, are un impact asupra capitalului general al societății, deoarece reduce valoarea activelor.
Nu, amortizarea nu este prezentată în balanța de verificare, deoarece nu este o tranzacție de numerar. Amortizarea este un concept contabil utilizat pentru a repartiza costul unui activ fix pe durata sa de viață utilă. Ea este înregistrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere și reduce valoarea activului fix în bilanț. Valoarea amortizării se determină prin diferite metode, cum ar fi metoda liniară, metoda degresivă sau metoda unităților de producție. În timp ce cheltuiala cu amortizarea este înregistrată în contul de profit și pierdere, amortizarea acumulată este înregistrată ca un cont de contra-cont de activ în bilanț. Prin urmare, amortizarea nu afectează în mod direct balanța de verificare, ci are un impact asupra situațiilor financiare.
Amortizarea nu este clasificată ca un activ sau un pasiv în balanța de verificare. În schimb, ea este tratată ca un cont de cheltuieli care este utilizat pentru a repartiza costul unui activ pe termen lung pe durata sa de viață utilă. Amortizarea este înregistrată în contul de profit și pierdere ca o cheltuială fără numerar, ceea ce înseamnă că nu implică nicio ieșire efectivă de numerar. Scopul înregistrării amortizării este de a reflecta scăderea treptată a valorii activului din cauza uzurii, a obsolescenței sau a altor factori.
Într-o balanță de verificare, valoarea totală a cheltuielilor cu amortizarea este scăzută din valoarea totală a veniturilor pentru a obține venitul sau pierderea netă a perioadei. De asemenea, amortizarea este utilizată pentru a calcula valoarea contabilă a unui activ, care reprezintă diferența dintre costul său inițial și valoarea totală a amortizării înregistrate până la o anumită dată. Aceste informații sunt importante pentru raportarea financiară și în scopuri fiscale.
Amortizarea este creditată în balanța de verificare din mai multe motive. În primul rând, amortizarea este o cheltuială fără numerar care reprezintă scăderea în timp a valorii unui activ. Această scădere este reflectată în situațiile financiare și este utilizată pentru a calcula venitul impozabil al unei întreprinderi. În al doilea rând, amortizarea este o modalitate de repartizare a costului unui activ pe durata sa de viață utilă. Acest lucru ajută la asigurarea unei alocări corecte a costului activului în timp și nu se reflectă în situațiile financiare ale unui singur an. În cele din urmă, amortizarea este o modalitate de a reduce valoarea unui activ în bilanț, ceea ce, la rândul său, reduce valoarea obligațiilor fiscale pe care le poate avea o întreprindere. Prin creditarea amortizării în balanța de verificare, o întreprindere poate contabiliza cu exactitate scăderea valorii unui activ în timp și se poate asigura că situațiile sale financiare sunt corecte și actualizate.