La orice loc de muncă, există anumite comportamente care sunt considerate neetice sau deviante. Aceste comportamente pot varia de la infracțiuni minore, cum ar fi întârzierea constantă la serviciu, până la infracțiuni mai grave, cum ar fi furtul sau hărțuirea. Indiferent de gravitatea comportamentului deviant, acesta poate avea un impact negativ asupra locului de muncă și asupra persoanelor din cadrul acestuia.
Un tip comun de comportament deviant la locul de muncă este absenteismul. Acesta apare atunci când un angajat lipsește în mod constant de la locul de muncă, fie prin absențe nejustificate, fie prin utilizarea excesivă a concediilor medicale. În timp ce absențele ocazionale sunt de înțeles, absenteismul cronic poate avea consecințe grave atât pentru individ, cât și pentru organizație. Acesta poate duce la scăderea productivității, la nerespectarea termenelor limită și la un sentiment general de frustrare în rândul colegilor care sunt lăsați să ia locul.
Un alt tip de abatere de la locul de muncă este furtul. Acesta poate implica furtul de bunuri ale companiei, cum ar fi furnituri de birou sau echipamente, sau furtul de numerar sau de mărfuri. Furtul nu numai că provoacă pierderi financiare pentru organizație, dar poate afecta și moralul și încrederea la locul de muncă. Angajații se pot simți violați sau trădați dacă descoperă că un coleg a furat de la ei sau de la companie.
Hărțuirea este o altă formă de devianță la locul de muncă care, din păcate, este mult prea frecventă. Aceasta poate include hărțuirea verbală, cum ar fi insultele sau comentariile depreciative, sau hărțuirea fizică, cum ar fi atingerile nedorite sau avansurile sexuale. Hărțuirea poate face ca angajații să se simtă nesiguri și inconfortabil la locul de muncă și poate duce la un mediu de lucru toxic. Este important ca angajatorii să ia în serios hărțuirea și să dispună de politici pentru a o preveni.
În cele din urmă, devianța la locul de muncă poate lua forma hărțuirii la locul de muncă. Aceasta apare atunci când un angajat este supus unui comportament persistent și nerezonabil din partea unui coleg sau a unui superior. Hărțuirea poate lua mai multe forme, inclusiv abuzul verbal, excluderea din activitățile sociale sau reținerea de informații importante. Ca și hărțuirea, hărțuirea la locul de muncă poate crea un mediu toxic și poate avea consecințe grave pentru sănătatea mintală și bunăstarea victimei.
În concluzie, devianța la locul de muncă poate lua multe forme, de la absenteismul cronic la furt, hărțuire și intimidare. Toate aceste comportamente pot avea un impact negativ asupra locului de muncă și pot duce la scăderea productivității, la un moral scăzut și chiar la probleme juridice. Este important ca angajatorii să adopte o abordare proactivă pentru a preveni devianța la locul de muncă prin stabilirea unor așteptări și consecințe clare, prin furnizarea de formare și sprijin pentru angajați și prin crearea unui mediu de lucru pozitiv și respectuos.
Comportamentul deviant la locul de muncă se referă la acțiuni sau comportamente ale angajaților care încalcă normele, politicile sau standardele etice ale organizației. Câteva exemple de comportament deviant la locul de muncă includ:
1. Furtul: Furtul sau utilizarea abuzivă a proprietății companiei, inclusiv a furniturilor de birou, a echipamentelor sau a proprietății intelectuale.
2. Agresiunea la locul de muncă: Agresiunea verbală sau fizică față de colegi sau clienți, inclusiv intimidarea, hărțuirea sau violența fizică.
3. Sabotaj: Deteriorarea sau distrugerea intenționată a proprietății sau a produselor companiei sau perturbarea proceselor de lucru.
4. Absenteismul: Absențe excesive sau neautorizate de la locul de muncă, inclusiv întârzieri cronice, plecarea mai devreme de la locul de muncă fără permisiune sau luarea de concedii medicale excesive.
5. Abuzul de substanțe: Consumul de droguri sau alcool la locul de muncă sau venirea la locul de muncă sub influența acestora.
6. Hărțuirea sexuală: Avansuri sexuale nedorite, comentarii sau comportamente care creează un mediu de lucru ostil.
7. Discriminare: Tratarea diferită a angajaților pe baza rasei, sexului, vârstei sau a altor caracteristici protejate.
8. Cyberloafing: Pierderea timpului la locul de muncă prin navigarea pe internet, verificarea rețelelor de socializare sau implicarea în alte activități care nu au legătură cu munca.
9. Falsificarea înregistrărilor: Denaturarea deliberată a datelor, a înregistrărilor financiare sau a altor documente importante.
10. Tranzacții cu informații privilegiate: Utilizarea de informații confidențiale pentru a obține câștiguri financiare personale sau schimbul de informații confidențiale cu alte persoane în interes personal.
Comportamentul deviant la locul de muncă se referă la acțiuni sau comportamente care încalcă normele, politicile și așteptările organizaționale. Acesta poate include comportamente precum furtul, hărțuirea, discriminarea, abuzul de substanțe și absenteismul. Aceste acțiuni pot perturba mediul de lucru și pot avea un impact negativ asupra productivității și moralului. În unele cazuri, comportamentul deviant poate fi ilegal și poate avea consecințe juridice atât pentru individ, cât și pentru organizație. Angajatorii dispun adesea de politici pentru a aborda comportamentul deviant, inclusiv proceduri disciplinare și programe de asistență pentru angajați pentru a-i ajuta pe angajați să abordeze problemele personale care pot contribui la un astfel de comportament.
Devianța la locul de muncă se referă la orice comportament sau acțiune care încalcă normele, politicile sau regulile unui loc de muncă. Poate fi intenționată sau neintenționată și poate varia de la infracțiuni minore la infracțiuni grave. Câteva exemple de devianță la locul de muncă includ furtul, frauda, hărțuirea, hărțuirea, absenteismul, întârzierea, abuzul de substanțe și sabotajul. Aceste comportamente pot avea efecte negative asupra mediului de la locul de muncă și pot duce la scăderea productivității, la creșterea cifrei de afaceri și la pierderea moralului în rândul angajaților. Angajatorii au responsabilitatea de a stabili politici și proceduri clare pentru a preveni comportamentul deviant la locul de muncă și de a aborda orice caz care apare în timp util și în mod eficient.