Maximizarea profiturilor cu metoda FIFO: Cum să găsiți unitățile vândute

În calitate de proprietar sau manager de afacere, maximizarea profiturilor este una dintre prioritățile dvs. de top. O modalitate de a realiza acest lucru este prin gestionarea eficientă a stocurilor, în special prin utilizarea metodei FIFO (First-In, First-Out). FIFO presupune că primele articole achiziționate sunt și primele care se vând, de unde și numele. Prin utilizarea acestei metode, puteți determina cu exactitate costul bunurilor vândute (COGS) și valoarea stocului rămas.

Pentru a afla unitățile vândute utilizând metoda FIFO, trebuie să urmați următorii pași:

Pasul 1: Determinarea costului bunurilor disponibile pentru vânzare

Primul pas este să calculați costul total al tuturor articolelor disponibile pentru vânzare în timpul perioadei. Acesta include stocul inițial plus orice achiziții efectuate în cursul perioadei. De exemplu, dacă ați început luna cu 500 de unități ale unui produs evaluat la 10 dolari fiecare și apoi ați cumpărat 1 000 de unități la 12 dolari fiecare, costul bunurilor disponibile pentru vânzare va fi de 15 000 de dolari (500 x 10 dolari + 1 000 x 12 dolari).

Pasul 2: Determinarea costului bunurilor vândute

Pentru a determina costul bunurilor vândute folosind metoda FIFO, trebuie să presupuneți că primele articole cumpărate sunt și primele vândute. Acest lucru înseamnă că trebuie să calculați mai întâi costul celui mai vechi inventar. Folosind același exemplu, dacă ați vândut 600 de unități în cursul perioadei, trebuie să presupuneți că ați vândut mai întâi stocul inițial de 500 de unități și apoi 100 de unități din achizițiile efectuate în cursul perioadei. Costul celor 500 de unități este de 5.000 de dolari (500 x 10 dolari), în timp ce costul celor 100 de unități este de 1.200 de dolari (100 x 12 dolari). Costul total al bunurilor vândute utilizând metoda FIFO ar fi de 6 200 USD (5 000 USD + 1 200 USD).

Etapa 3: Determinarea stocului final

Pentru a determina valoarea stocului final, trebuie să scădeți unitățile vândute din totalul unităților disponibile pentru vânzare. Folosind același exemplu, veți avea 900 de unități rămase (500 de unități din inventarul inițial + 1.000 de achiziții - 600 de unități vândute). Pentru a determina valoarea stocului rămas, trebuie să utilizați costul ultimelor unități achiziționate. În acest caz, costul ultimelor 400 de unități achiziționate ar fi de 12 USD fiecare, pentru o valoare totală de 4 800 USD (400 x 12 USD).

Pasul 4: Calculați profitul brut

În cele din urmă, puteți calcula profitul brut scăzând costul bunurilor vândute din venitul total generat de vânzări. În exemplul de mai sus, dacă ați vândut cele 600 de unități la prețul de 15 $ fiecare, venitul total ar fi de 9.000 $ (600 x 15 $), iar profitul brut ar fi de 2.800 $ (9.000 $ - 6.200 $).

În concluzie, utilizarea metodei FIFO vă poate ajuta să vă optimizați gestionarea stocurilor prin determinarea cu exactitate a costului bunurilor vândute și a valorii stocurilor rămase. Urmând pașii descriși mai sus, puteți găsi cu ușurință unitățile vândute utilizând metoda FIFO și puteți calcula profitul brut. Aceste informații vă pot ajuta să luați decizii în cunoștință de cauză privind stabilirea prețurilor, achizițiile și gestionarea stocurilor pentru a vă maximiza profiturile.

FAQ
Cum se calculează costul bunurilor vândute cu metoda FIFO?

Costul bunurilor vândute (COGS) se referă la valoarea totală a cheltuielilor suportate pentru producerea sau cumpărarea bunurilor care au fost vândute într-o anumită perioadă. FIFO (First-In, First-Out) este una dintre metodele utilizate pentru a calcula costurile de producție și presupune că primele articole achiziționate sau produse sunt primele vândute.

Pentru a calcula costurile de producție cu FIFO, trebuie să urmați următorii pași:

1. Determinați costul fiecărei unități de inventar: Acesta include costul materialelor, al forței de muncă și al cheltuielilor generale suportate pentru producerea sau cumpărarea fiecărei unități de stoc.

2. Calculați valoarea stocurilor disponibile: Aceasta presupune înmulțirea numărului de unități de stoc disponibile la sfârșitul perioadei cu costul unitar al acestora.

3. Determinarea costului bunurilor disponibile pentru vânzare: Aceasta este suma dintre costul stocurilor disponibile la începutul perioadei și costul stocurilor achiziționate sau produse în cursul perioadei.

4. Calculați costul bunurilor vândute: Acesta este costul stocurilor vândute în cursul perioadei și poate fi calculat prin scăderea valorii stocurilor existente la sfârșitul perioadei din costul bunurilor disponibile pentru vânzare.

Iată un exemplu care ilustrează modul de calcul al costurilor de producție cu FIFO:

Să presupunem că o companie are următoarele informații pentru anul în curs:

- Stocul inițial: 100 de unități la 10 dolari pe unitate

- Achiziții în cursul anului:

Pentru a calcula CPV cu FIFO, trebuie să presupunem că primele 100 de unități vândute provin din stocul inițial, urmate de 90 de unități din achiziția de 12 dolari și apoi de 60 de unități din achiziția de 15 dolari. Prin urmare, calculul se face după cum urmează:

- Costul inventarului inițial: 100 de unități x 10 $ pe unitate = 1 000 $

- Costul achizițiilor din timpul anului: (200 de unități x 12 $ pe unitate) + (150 de unități x 15 $ pe unitate) = 4 350 $

- Costul bunurilor disponibile pentru vânzare: 1 000 $ + 4 350 $ = 5 350 $

- Valoarea stocului final: 90 de unități x 15 $ pe unitate = 1 350 $

- Costul bunurilor vândute: 5 350 $ - 1 350 $ = 4 000 $

Prin urmare, costul bunurilor vândute cu FIFO pentru această companie este de 4 000 $.

Cum se utilizează exemplul metodei FIFO?

Metoda FIFO (First-In-First-Out) este o metodă obișnuită de evaluare a stocurilor utilizată pentru a calcula costul bunurilor vândute (COGS) și valoarea stocurilor disponibile. Aceasta presupune că primele articole achiziționate sau produse sunt primele articole vândute. Iată un exemplu de utilizare a metodei FIFO:

Să presupunem că un magazin cumpără 100 de widgeturi la 10 $ fiecare la 1 ianuarie și alte 100 de widgeturi la 12 $ fiecare la 1 februarie. În cursul lunii februarie, magazinul vinde 120 de widgeturi.

Utilizând metoda FIFO, costul bunurilor vândute (COGS) pentru cele 120 de widgeturi vândute ar fi calculat după cum urmează:

- Primele 100 de widgeturi achiziționate în ianuarie ar fi vândute primele, la un cost de 10 $ fiecare, pentru un total de 1 000 $.

- Restul de 20 de widgeturi vândute în februarie ar proveni din a doua achiziție făcută în februarie, la un cost de 12 $ fiecare, pentru un total de 240 $.

Costul total al bunurilor vândute (COGS) pentru luna februarie ar fi de 1.240 $.

Pentru a calcula valoarea stocurilor disponibile la sfârșitul lunii februarie, vom folosi cele 80 de widget-uri rămase, cumpărate în februarie, la un cost de 12 dolari fiecare, pentru un total de 960 de dolari.

Utilizarea metodei FIFO poate ajuta întreprinderile să țină evidența stocurilor lor și să asigure o contabilizare exactă a costului bunurilor vândute. Este important de reținut că există și alte metode de evaluare a stocurilor, cum ar fi LIFO (Last-In-First-Out) și Weighted Average, iar întreprinderile ar trebui să aleagă metoda care funcționează cel mai bine pentru nevoile și circumstanțele lor specifice.