În lumea rapidă a afacerilor de astăzi, este important să dispuneți de o strategie de marketing eficientă care să vă ajute afacerea să iasă în evidență în fața concurenței. O astfel de strategie este un sistem de marketing vertical. Un sistem de marketing vertical este un tip de aranjament de marketing în care producătorul, angrosistul și comerciantul cu amănuntul lucrează împreună ca un sistem unificat pentru a vinde produse consumatorilor.
Există trei tipuri de sisteme de marketing vertical: corporative, contractuale și administrate. Fiecare tip are propriile avantaje și dezavantaje, în funcție de obiectivele și resursele întreprinderii.
Primul tip de sistem de marketing vertical este sistemul corporatist. În acest sistem, o singură companie deține și controlează toate aspectele lanțului de aprovizionare, de la producție la distribuție și până la vânzare cu amănuntul. Acest tip de sistem se regăsește de obicei în marile corporații, cum ar fi Apple și Procter & Gamble. Avantajul unui sistem corporatist este că permite un control complet asupra produsului și a procesului de distribuție, ceea ce poate duce la o mai mare eficiență și la economii de costuri. Cu toate acestea, poate limita, de asemenea, flexibilitatea și inovarea companiei.
Al doilea tip de sistem de marketing vertical este sistemul contractual. În acest sistem, companiile independente se reunesc prin contracte pentru a forma un sistem de distribuție unificat. De exemplu, un producător poate încheia un contract cu un angrosist și un comerciant cu amănuntul pentru a-și vinde exclusiv produsele. Avantajul unui sistem contractual este că permite mai multă flexibilitate și inovație decât un sistem corporatist, oferind în același timp un anumit nivel de control asupra lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, succesul sistemului depinde de cooperarea și angajamentul tuturor părților implicate.
Cel de-al treilea tip de sistem de marketing vertical este sistemul administrat. În acest sistem, un actor dominant în lanțul de aprovizionare, cum ar fi un mare retailer, exercită un control asupra actorilor mai mici. De exemplu, Walmart este cunoscut pentru faptul că își folosește dimensiunea și puterea de negociere pentru a negocia prețuri mai mici de la producători și angrosiști. Avantajul unui sistem administrat este că poate duce la economii de costuri și la o eficiență sporită pentru toate părțile implicate. Cu toate acestea, poate crea, de asemenea, un dezechilibru de putere și poate limita capacitatea actorilor mai mici de a inova și de a concura.
În concluzie, un sistem de comercializare pe verticală poate fi un instrument puternic pentru întreprinderile care doresc să își raționalizeze lanțul de aprovizionare și să își sporească eficiența. Dacă un sistem corporativ, contractual sau administrat este alegerea potrivită depinde de obiectivele și resursele specifice ale afacerii. Analizând cu atenție avantajele și dezavantajele fiecărui tip, întreprinderile pot lua decizii în cunoștință de cauză care le vor ajuta să reușească pe piața competitivă de astăzi.
Sistemele de marketing vertical (VMS) se referă la diferitele canale de distribuție care sunt utilizate pentru a muta produsele de la producători la consumatorii finali. Există trei tipuri majore de VMS, care sunt:
1. VMS corporativ: Acest tip de VMS implică o singură companie care deține și controlează toate etapele diferite ale procesului de distribuție. Aceasta înseamnă că producătorul deține magazinele de vânzare cu amănuntul, angrosiștii și orice alte entități intermediare care sunt implicate în procesul de distribuție. Principalul avantaj al unui VMS corporatist este că producătorul deține controlul complet asupra procesului de distribuție, ceea ce poate contribui la asigurarea faptului că produsele sale sunt comercializate și vândute într-un mod coerent și eficient.
2. VMS contractual: Acest tip de VMS implică un acord contractual între două sau mai multe entități independente de a lucra împreună pentru a distribui produse. În cadrul unui VMS contractual, producătorul încheie un acord contractual cu intermediarii, cum ar fi angrosiștii, comercianții cu amănuntul sau companiile de logistică. Acest acord specifică rolurile și responsabilitățile fiecărei părți, precum și termenii și condițiile acordului de distribuție. Principalul avantaj al unui VMS contractual este că permite producătorului să valorifice expertiza și resursele intermediarilor pentru a contribui la distribuirea mai eficientă a produselor sale.
3. SGV administrat: Acest tip de SGV implică un producător sau un comerciant cu amănuntul dominant care exercită controlul asupra procesului de distribuție prin dimensiunea, puterea sau influența sa. Într-un SGV administrat, producătorul sau comerciantul cu amănuntul își folosește mărimea și influența pentru a convinge sau încuraja alte entități din lanțul de distribuție să colaboreze pentru a-și distribui produsele. Principalul avantaj al unui SMV administrat este că entitatea dominantă își poate folosi dimensiunea și puterea pentru a se asigura că produsele sale sunt comercializate și vândute în mod eficient.
Canalele verticale de marketing (VMC) sunt un tip de canal de marketing care implică mai mulți intermediari care lucrează împreună pentru a distribui un produs sau un serviciu de la producător la consumatorul final.
Există trei tipuri majore de canale verticale de marketing:
1. VMC-uri corporative: Acest tip de VMC implică o singură companie care deține și controlează toți intermediarii din canal. De exemplu, o companie care deține propriile magazine de vânzare cu amănuntul și centre de distribuție.
2. VMC contractuale: În cadrul unei VMC contractuale, intermediarii colaborează pentru a atinge obiective specifice, de obicei prin acorduri contractuale. Aceasta poate include rețele de franciză sau acorduri de distribuție.
3. CMV administrate: Într-un CMV administrat, un actor dominant din canal coordonează activitățile celorlalți intermediari. De exemplu, un mare retailer poate dicta condițiile de vânzare furnizorilor și distribuitorilor săi.
Fiecare tip de VMC are propriile avantaje și dezavantaje, iar alegerea celui care va fi utilizat va depinde de factori precum tipul de produs, condițiile de piață și obiectivele întreprinderilor implicate.