Motivația este un aspect crucial atunci când vine vorba de productivitate și de obținerea celor mai bune rezultate la orice loc de muncă. Angajatorii folosesc adesea diferite metode pentru a-și motiva angajații, iar una dintre cele mai populare este întărirea pozitivă. Cu toate acestea, există o altă latură a motivației despre care se vorbește mai puțin, și anume întărirea negativă. Întărirea negativă implică îndepărtarea a ceva neplăcut sau aversiv pentru a crește șansele ca un anumit comportament să fie repetat. Deși poate părea o opțiune viabilă pentru motivarea angajaților, întărirea negativă poate avea efecte negative de durată asupra moralului, productivității și bunăstării generale a acestora. Iată câteva exemple de întărire negativă la locul de muncă:
1. Amenințări și intimidare: Angajatorii folosesc uneori amenințările și intimidarea ca o modalitate de a-și motiva angajații. De exemplu, un manager poate amenința că va concedia un angajat dacă acesta nu reușește să respecte un anumit termen sau obiectiv. Deși acest lucru poate funcționa pe termen scurt, poate avea consecințe grave pe termen lung. Angajații care se află în mod constant sub amenințare pot suferi de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală, ceea ce duce la niveluri mai scăzute de productivitate și la rate ridicate de rotație.
2. Micromanagement: Micromanagementul este o altă formă de întărire negativă care este răspândită în multe locuri de muncă. Micromanagerii au tendința de a-și monitoriza îndeaproape angajații, verificându-i adesea la fiecare câteva minute pentru a se asigura că își fac treaba corect. Deși acest lucru poate părea o modalitate de a asigura o muncă de calitate, poate avea un efect dăunător asupra moralului angajaților. Angajații care se simt microgestionați sunt mai predispuși să devină demotivați, ceea ce duce la o scădere a productivității și la o creștere a ratei de rotație.
3. Pedepsele: Pedepsirea angajaților pentru că nu își îndeplinesc obiectivele sau termenele limită este un alt exemplu de întărire negativă la locul de muncă. De exemplu, un angajator poate reține bonusuri sau promovări de la angajații care nu își îndeplinesc obiectivele. Deși acest lucru îi poate motiva pe unii angajați să muncească mai mult, poate duce, de asemenea, la resentimente, demotivare și scăderea nivelului de productivitate.
4. Așteptări nerezonabile: Angajatorii care stabilesc așteptări nerezonabile pentru angajații lor se implică, de asemenea, în consolidarea negativă. De exemplu, a se aștepta ca un angajat să lucreze ore îndelungate fără odihnă sau a se aștepta ca acesta să finalizeze o sarcină într-un termen nerealist poate duce la epuizare, stres și demotivare. Angajații care se simt copleșiți și suprasolicitați sunt mai predispuși să sufere de probleme de sănătate mintală, ceea ce duce la scăderea nivelului de productivitate și la o creștere a absenteismului.
În concluzie, deși întărirea negativă poate părea o opțiune viabilă pentru a motiva angajații, consecințele pot fi de lungă durată și dăunătoare. Angajatorii ar trebui să se concentreze pe întărirea pozitivă, cum ar fi recunoașterea, recompensele și laudele, pentru a-și motiva angajații. S-a dovedit că întărirea pozitivă are un impact de lungă durată asupra moralului, productivității și bunăstării generale a angajaților.
Întărirea negativă este un tip de întărire comportamentală care implică eliminarea unui stimul negativ pentru a crește probabilitatea ca un anumit comportament să se repete. Un exemplu de întărire negativă în contextul resurselor umane ar putea fi eliminarea de către un supervizor a unei sarcini sau responsabilități de la un angajat care a finalizat cu succes un proiect.
De exemplu, imaginați-vă un angajat care își atinge sau depășește în mod constant obiectivele de vânzări. Supervizorul său ar putea alege să elimine o sarcină mai puțin dezirabilă sau mai dificilă din volumul său de muncă, ca o formă de întărire negativă. Este probabil ca angajatul să se simtă ușurat și întărit pozitiv prin eliminarea acestei sarcini, ceea ce îl poate motiva să continue să aibă performanțe bune în rolul său de vânzător pentru a primi recompense similare în viitor.
Este important de reținut că, deși întărirea negativă poate fi eficientă pentru a încuraja anumite comportamente, nu ar trebui să fie utilizată ca unică formă de motivare sau recompensă la locul de muncă. Încorporarea consolidării pozitive și a altor forme de recunoaștere și apreciere poate contribui la crearea unui mediu de lucru mai bine pus la punct și mai favorabil.
Întărirea negativă este un concept comportamental de condiționare operantă care implică eliminarea unui stimul neplăcut sau aversiv pentru a crește probabilitatea ca un comportament dorit să fie repetat. Managerii pot folosi întărirea negativă pentru a încuraja angajații să schimbe comportamentele nedorite sau pentru a întări comportamentele dezirabile.
Un mod în care managerii pot folosi întărirea negativă este prin pedeapsă. Aceasta implică aplicarea unei consecințe neplăcute ca răspuns la un comportament nedorit. De exemplu, dacă un angajat vine în mod repetat la serviciu cu întârziere, managerul poate impune o acțiune disciplinară, cum ar fi o mustrare, un avertisment scris sau o suspendare fără plată. Consecința neplăcută a pedepsei este menită să diminueze probabilitatea ca acel comportament nedorit să apară din nou în viitor.
Un alt mod în care managerii pot utiliza întărirea negativă este prin utilizarea feedback-ului negativ. Acest lucru implică comunicarea angajaților că comportamentul lor nu corespunde așteptărilor și oferirea de feedback cu privire la modul de îmbunătățire. Feedbackul negativ nu este menit să fie punitiv, ci mai degrabă să ajute angajații să înțeleagă ce se așteaptă de la ei și cum își pot îmbunătăți performanța.
În cele din urmă, managerii pot utiliza, de asemenea, întărirea negativă prin retragerea unei recompense sau a unui stimulent pozitiv. De exemplu, dacă un angajat nu reușește să atingă un obiectiv de vânzări, managerul poate revoca un bonus sau un alt stimulent care a fost promis pentru atingerea acelui obiectiv. Pierderea recompensei este menită să îl motiveze pe angajat să muncească mai mult pentru a obține rezultatul dorit în viitor.
În general, managerii pot folosi întărirea negativă ca instrument de modelare a comportamentului angajaților, dar aceasta ar trebui să fie folosită în mod judicios și în combinație cu întărirea pozitivă și cu alte strategii motivaționale. Managerii ar trebui, de asemenea, să fie atenți să nu folosească în mod excesiv întărirea negativă, deoarece aceasta poate crea un mediu de lucru negativ și poate duce la resentimente și dezangajare în rândul angajaților.