Când vine vorba de angajarea de noi angajați, companiile vor efectua adesea o verificare a antecedentelor pentru a se asigura că iau o decizie corectă. Cu toate acestea, nu toate verificările de antecedente sunt create în mod egal. Există două tipuri principale de verificări de antecedente: hard și soft. Înțelegerea diferenței dintre cele două vă poate ajuta să determinați ce tip de verificare a antecedentelor este potrivit pentru nevoile dumneavoastră.
O verificare soft de antecedente este un tip mai puțin invaziv de verificare a antecedentelor care implică, de obicei, doar o revizuire de bază a acreditărilor unui solicitant. Aceasta poate include verificarea referințelor acestora sau verificarea educației și a istoricului de angajare. Verificările simple de antecedente sunt deseori utilizate pentru posturi la nivel de debutant sau pentru locuri de muncă care nu necesită un nivel ridicat de autorizare de securitate.
Avantajul unei verificări soft a antecedentelor este că este, în general, mai rapidă și mai puțin costisitoare decât o verificare hard a antecedentelor. De asemenea, poate fi o modalitate bună de a elimina candidații care nu îndeplinesc cerințele de bază pentru postul respectiv. Cu toate acestea, este important de reținut că o verificare soft a antecedentelor poate să nu scoată la iveală antecedente penale sau alte semnale de alarmă care ar putea avea un impact asupra aptitudinii unui candidat pentru postul respectiv.
O verificare de antecedente dure, pe de altă parte, este o analiză mai cuprinzătoare a istoricului unui solicitant. Aceasta poate include, printre altele, o verificare a antecedentelor penale, o verificare a creditului și o analiză a cazierului auto. Verificările de cazier sunt utilizate de obicei pentru locurile de muncă care necesită un nivel ridicat de autorizare de securitate sau pentru posturi care implică manipularea de informații sensibile.
Beneficiul unei verificări amănunțite a antecedentelor este că oferă o imagine mai completă a istoricului unui candidat, ceea ce poate contribui la reducerea riscului de a angaja o persoană care poate reprezenta o amenințare pentru companie. Cu toate acestea, verificarea completă a antecedentelor poate necesita mai mult timp și poate fi mai costisitoare și, de asemenea, poate fi mai invazivă pentru solicitant.
Atunci când decideți ce tip de verificare a antecedentelor să efectuați, este important să luați în considerare cerințele postului și nivelul de risc implicat. De exemplu, dacă angajați o persoană pentru a lucra într-un depozit, o verificare ușoară a antecedentelor poate fi suficientă. Cu toate acestea, dacă angajați o persoană pentru a manipula informații financiare sensibile sau pentru a lucra cu populații vulnerabile, ar putea fi necesară o verificare amănunțită a antecedentelor.
În unele cazuri, poate fi oportună efectuarea ambelor tipuri de verificări ale antecedentelor. Acest lucru vă poate ajuta să vă asigurați că luați cea mai informată decizie posibilă atunci când vine vorba de angajarea de noi angajați. În cele din urmă, cheia este să alegeți tipul de verificare a antecedentelor care vă oferă nivelul de informații de care aveți nevoie pentru a lua o decizie corectă, respectând în același timp intimitatea și drepturile solicitantului.
În contextul resurselor umane, o verificare soft și o verificare hard se referă la două tipuri diferite de anchete de credit pe care angajatorii le pot efectua în timpul procesului de angajare.
Un soft check, cunoscut și sub numele de soft inquiry sau soft pull, este o anchetă de credit care nu afectează scorul de credit al solicitantului. Verificările soft sunt utilizate de obicei pentru a verifica informații de bază despre un solicitant, cum ar fi identitatea acestuia, istoricul de angajare sau calificările educaționale. Verificările soft pot fi efectuate fără permisiunea solicitantului și sunt adesea folosite ca instrument de selecție de către angajatori pentru a evalua rapid eligibilitatea unui solicitant pentru un post.
Pe de altă parte, un hard check, cunoscut și sub numele de hard inquiry sau hard pull, este o anchetă de credit care poate avea un impact asupra scorului de credit al unui solicitant. Verificările dure sunt efectuate de obicei atunci când este necesar un istoric de credit mai detaliat, cum ar fi pentru posturi care implică responsabilitate financiară sau care necesită autorizații de securitate. Verificările dure necesită permisiunea solicitantului și pot fi efectuate numai pentru un motiv comercial legitim.
Pe scurt, principala diferență între o verificare soft și o verificare hard este că o verificare soft este o anchetă de credit rapidă și de bază care nu are impact asupra scorului de credit al solicitantului, în timp ce o verificare hard este o anchetă de credit mai amănunțită care poate avea impact asupra scorului de credit al solicitantului și necesită permisiunea acestuia.
În contextul resurselor umane, un soft check se referă la un tip de verificare a creditului care se efectuează în raportul de credit al unei persoane fără a avea impact asupra scorului de credit al acesteia. Verificările soft sunt adesea folosite de angajatori în timpul procesului de angajare pentru a evalua stabilitatea și responsabilitatea financiară a unui candidat.
Verificările soft check oferă de obicei informații limitate, cum ar fi adresele actuale și anterioare ale unei persoane, istoricul de angajare și conturile de credit. Aceste informații pot fi folosite de angajatori pentru a verifica identitatea unui candidat și pentru a evalua sănătatea financiară generală a acestuia, dar nu includ detalii despre plăți neefectuate, falimente sau alte evenimente de credit negative.
Spre deosebire de o verificare dură a creditului, care poate scădea scorul de credit al unei persoane și poate rămâne în raportul de credit al acesteia timp de până la doi ani, o verificare soft nu are niciun impact asupra scorului de credit al unei persoane și nu este vizibilă pentru alți creditori sau împrumutători. Prin urmare, verificările soft sunt, în general, considerate mai puțin invazive și mai puțin riscante decât cele hard și sunt adesea utilizate pentru verificări de fond înainte de angajare sau în alte scopuri care nu țin de creditare.
O verificare soft sau o anchetă soft, cunoscută și sub numele de soft pull sau soft credit check, este un tip de anchetă de credit care nu vă afectează scorul de credit. Interogările soft sunt utilizate de obicei de creditori sau angajatori pentru a aproba în prealabil oferte de credit sau cereri de angajare și nu necesită permisiunea dumneavoastră.
Interogările soft sunt diferite de interogările hard, care pot avea impact asupra scorului dvs. de credit. Întrebările dure sunt de obicei inițiate de creditori sau de companiile de carduri de credit atunci când solicitați un credit și pot rămâne în raportul dvs. de credit timp de până la doi ani. Hard inquiry-urile pot scădea scorul de credit, mai ales dacă aveți mai multe într-o perioadă scurtă de timp.
Deci, ca să răspund la întrebare, o verificare soft nu apare în credit. Interogările soft nu sunt raportate la birourile de credit și nu sunt vizibile pentru creditorii sau creditorii care vă analizează raportul de credit. Cu toate acestea, este important să rețineți că unele soft inquiry-uri pot apărea în raportul dvs. de credit, dar nu vă vor afecta scorul de credit. De exemplu, atunci când vă verificați propriul raport de credit sau când un creditor vă verifică raportul de credit în scopuri de preaprobare.
În general, soft inquiry-urile sunt un instrument util pentru creditori și angajatori pentru a vă evalua solvabilitatea sau calificările pentru un loc de muncă, fără a afecta scorul de credit sau istoricul de credit.