Managementul stocurilor este un aspect crucial al oricărei afaceri. Acesta implică urmărirea bunurilor și produselor pe care o companie le are în stoc, precum și a mișcării acestor bunuri. Una dintre cele mai importante decizii pe care afacerile trebuie să le ia atunci când vine vorba de gestionarea stocurilor este aceea de a utiliza metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieșit) sau FIFO (primul intrat, primul ieșit) în scopuri contabile. Ambele metode au avantajele și dezavantajele lor și este la latitudinea afacerii să determine care dintre ele este cea mai potrivită pentru nevoile sale.
LIFO este o metodă de gestionare a stocurilor în care ultimele articole pe care o afacere le primește sunt primele care se vând. Acest lucru înseamnă că cele mai noi articole din stoc sunt cele care sunt folosite primele, iar articolele mai vechi sunt folosite ultimele. Avantajul utilizării LIFO este că poate ajuta întreprinderile să economisească bani din impozite. Acest lucru se datorează faptului că costul bunurilor vândute este calculat pe baza articolelor cumpărate cel mai recent, care sunt de obicei mai scumpe. Acest lucru are ca rezultat un venit impozabil mai mic pentru întreprindere.
Cu toate acestea, unul dintre dezavantajele majore ale utilizării LIFO este că poate duce la evaluări inexacte ale stocurilor. Acest lucru se datorează faptului că costul bunurilor vândute se bazează pe cele mai recente articole achiziționate, ceea ce poate să nu reflecte cu exactitate costul real al bunurilor. În plus, LIFO poate duce la o situație în care articolele mai vechi din stoc nu sunt niciodată folosite, ceea ce poate duce la risipă și la pierderi de profit.
FIFO, pe de altă parte, este o metodă de gestionare a stocurilor în care primele articole pe care le primește o întreprindere sunt primele care se vând. Acest lucru înseamnă că cele mai vechi articole din stoc sunt cele care sunt folosite primele, iar cele mai noi articole sunt folosite ultimele. Avantajul utilizării FIFO constă în faptul că poate duce la evaluări mai precise ale stocurilor, deoarece costul bunurilor vândute se bazează pe cele mai vechi articole din stoc. În plus, utilizarea FIFO poate ajuta întreprinderile să evite risipa și pierderile de profit, deoarece asigură faptul că cele mai vechi articole din stoc sunt utilizate înainte de a deveni învechite.
Cu toate acestea, dezavantajul utilizării FIFO este că poate avea ca rezultat un venit impozabil mai mare pentru întreprindere. Acest lucru se datorează faptului că costul bunurilor vândute se bazează pe cele mai vechi articole din stoc, care sunt, de obicei, mai puțin costisitoare. Acest lucru are ca rezultat un venit impozabil mai mare pentru întreprindere.
În concluzie, decizia de a utiliza LIFO sau FIFO pentru gestionarea stocurilor depinde de nevoile și obiectivele afacerii. Deși LIFO poate duce la economii de impozite, este posibil să nu reflecte cu exactitate costul real al bunurilor vândute. Pe de altă parte, FIFO poate avea ca rezultat evaluări mai precise ale stocurilor, dar poate duce la creșterea venitului impozabil. Este important ca întreprinderile să își analizeze cu atenție opțiunile și să aleagă metoda care se potrivește cel mai bine nevoilor lor. În cele din urmă, gestionarea eficientă a stocurilor poate ajuta întreprinderile să economisească bani, să reducă risipa și să crească profiturile.