În calitate de proprietar de afacere, una dintre cele mai importante sarcini pe care le veți întreprinde este gestionarea inventarului. Trebuie să știți ce aveți în stoc, ce se vinde, ce nu se vinde și cât de mult cheltuiți pe inventar. Pentru a conduce o afacere profitabilă, trebuie să vă calculați cu exactitate valoarea inventarului. Acesta poate fi un proces complicat, dar este esențial să îl realizați corect.
Evaluarea precisă a inventarului dvs. este esențială din câteva motive. În primul rând, este necesară pentru a vă calcula costul bunurilor vândute (COGS). COGS reprezintă costul total al stocurilor pe care le-ați vândut într-o anumită perioadă. Este o măsură vitală pentru înțelegerea rentabilității dvs. și este, de asemenea, utilizată în scopuri fiscale.
În al doilea rând, valoarea stocurilor este un activ semnificativ în bilanțul dumneavoastră. Este esențial să aveți o reprezentare exactă a valorii de inventar în scopuri de raportare, precum și pentru a înțelege adevărata valoare a afacerii dvs.
În cele din urmă, o evaluare exactă a inventarului este necesară pentru a lua decizii cu privire la inventarul dumneavoastră. De exemplu, dacă aveți prea multe stocuri în stoc, este posibil să trebuiască să le decontați pentru a le scoate din depozit. Pe de altă parte, dacă nu mai aveți stocuri suficiente, este posibil să trebuiască să comandați mai mult pentru a evita epuizarea stocurilor.
Există câteva moduri diferite de a calcula valoarea de inventar, în funcție de metoda de evaluare a inventarului pe care o utilizați. Cele mai comune două metode de evaluare a stocurilor sunt metoda "primul intrat, primul ieșit" (FIFO) și metoda "ultimul intrat, primul ieșit" (LIFO).
FIFO presupune că primele articole pe care le-ați cumpărat sunt primele articole pe care le vindeți. LIFO presupune că ultimele articole pe care le-ați cumpărat sunt primele articole pe care le vindeți. Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale, iar cea pe care o alegeți va depinde de nevoile și circumstanțele unice ale afacerii dumneavoastră.
După ce ați stabilit ce metodă de evaluare a stocurilor folosiți, puteți calcula valoarea stocurilor înmulțind numărul de unități pe care le aveți în stoc cu costul pe unitate. Astfel veți obține valoarea totală a inventarului dumneavoastră.
În concluzie, evaluarea exactă a inventarului dvs. este crucială pentru a conduce o afacere profitabilă. Este necesară pentru a vă calcula costurile de producție, pentru a vă raporta activele și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la inventarul dumneavoastră. Înțelegând diferitele metode de evaluare a inventarului și luându-vă timpul necesar pentru a vă calcula cu exactitate valoarea inventarului, veți putea lua decizii mai bune și veți asigura succesul pe termen lung al afacerii dumneavoastră.
Valoarea totală a inventarului se referă la valoarea monetară totală a tuturor produselor, bunurilor și materialelor pe care o afacere le are în stoc și disponibile pentru vânzare la un moment dat. Aceasta include costul de achiziție a obiectelor de inventar, orice cheltuieli suplimentare suportate pentru a aduce inventarul la locația afacerii (cum ar fi costurile de transport și manipulare) și orice costuri asociate cu depozitarea inventarului.
Pentru a calcula valoarea totală a inventarului, o întreprindere trebuie să însumeze costul tuturor obiectelor de inventar pe care le are în stoc. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unui sistem de urmărire a stocurilor, care înregistrează costul fiecărui articol și cantitatea disponibilă. Valoarea totală a inventarului se calculează prin înmulțirea costului fiecărui articol cu numărul de articole din stoc și apoi prin însumarea rezultatelor.
Cunoașterea valorii totale a inventarului este importantă pentru întreprinderi, deoarece le ajută să înțeleagă sănătatea financiară a gestionării stocurilor lor. Prin urmărirea valorii de inventar, întreprinderile pot identifica produsele cu mișcare lentă, își pot gestiona fluxul de numerar și pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la strategiile de achiziție și de stabilire a prețurilor.
Cele mai frecvente două metode de evaluare a stocurilor sunt metoda "primul intrat - primul ieșit" (FIFO) și metoda "ultimul intrat - primul ieșit" (LIFO). Metoda FIFO presupune că primele unități de stoc achiziționate sunt primele vândute, în timp ce metoda LIFO presupune că ultimele unități de stoc achiziționate sunt primele vândute.
Conform metodei FIFO, costul bunurilor vândute (COGS) se calculează prin înmulțirea costului celor mai vechi unități din stoc cu numărul de unități vândute. Această metodă duce la o valoare mai mare a costurilor de producție în perioadele de inflație, deoarece costul stocurilor mai vechi este, de obicei, mai mic decât costul stocurilor mai noi.
În cadrul metodei LIFO, CPV se calculează prin înmulțirea costului celor mai recente unități din stoc cu numărul de unități vândute. Această metodă determină o valoare mai mare a costurilor de producție în perioadele de deflație, deoarece costul celor mai recente stocuri este, de obicei, mai mare decât costul stocurilor mai vechi.
Este important ca întreprinderile să aleagă metoda de evaluare a stocurilor care se potrivește cel mai bine nevoilor lor și care este în conformitate cu standardele contabile. În plus, întreprinderile trebuie să utilizeze în mod constant aceeași metodă în scopul raportării pentru a asigura acuratețea și consecvența situațiilor financiare.
Există patru metode utilizate în mod obișnuit pentru a da o valoare stocurilor, care sunt următoarele:
1. Prima intrare, prima ieșire (FIFO): Această metodă presupune că primele articole cumpărate sunt primele articole care se vând. Aceasta înseamnă că costul celor mai vechi articole de inventar este utilizat pentru a determina costul bunurilor vândute (COGS), iar costul celor mai recente articole de inventar este utilizat pentru a determina valoarea inventarului final.
2. Ultimul intrat, primul ieșit (LIFO): Această metodă presupune că ultimele articole achiziționate sunt primele articole care se vând. Aceasta înseamnă că costul celor mai recente elemente de inventar este utilizat pentru a determina costurile de producție, iar costul celor mai vechi elemente de inventar este utilizat pentru a determina valoarea stocului final.
3. Metoda mediei ponderate: Această metodă calculează costul mediu ponderat al tuturor elementelor de inventar. Aceasta înseamnă că costul total al tuturor obiectelor de inventar este împărțit la numărul total de unități pentru a obține costul mediu pe unitate, care este apoi utilizat pentru a calcula valoarea stocului final și a CPV.
4. Metoda identificării specifice: Această metodă se utilizează atunci când fiecare articol din inventar poate fi identificat și urmărit separat. Aceasta înseamnă că se utilizează costul real al fiecărui articol pentru a determina valoarea stocului final și a CPV.
Fiecare dintre aceste metode are avantajele și dezavantajele sale, iar alegerea metodei depinde de situația și cerințele specifice ale întreprinderii.