În calitate de proprietar de afacere, sunteți mereu în căutarea unor modalități de a vă crește profiturile. O modalitate de a face acest lucru este să vă gestionați cu atenție cheltuielile. Salarizarea este una dintre cele mai mari cheltuieli pentru majoritatea afacerilor și este important să vă asigurați că este gestionată eficient. Dar ce procent din cheltuieli ar trebui să reprezinte salarizarea?
Nu există un răspuns universal la această întrebare. Procentul din cheltuieli care ar trebui să fie alocat salariilor depinde de o serie de factori, inclusiv de mărimea afacerii, de industrie și de locație. Cu toate acestea, există câteva orientări generale care vă pot ajuta să determinați procentul adecvat pentru afacerea dumneavoastră.
Potrivit U.S. Small Business Administration, cheltuielile de salarizare ar trebui să fie în jur de 15-30% din venitul brut pentru majoritatea întreprinderilor mici. Totuși, acest lucru poate varia în funcție de industrie. De exemplu, restaurantele au, de obicei, cheltuieli salariale mai mari din cauza necesității unui personal numeros, în timp ce industrii precum cea de producție pot avea cheltuieli salariale mai mici datorită utilizării automatizării și a utilajelor.
Este, de asemenea, important să luați în considerare locația afacerii dumneavoastră. Cheltuielile salariale pot fi mai mari în zonele cu un cost al vieții mai ridicat, cum ar fi orașele mari. În plus, întreprinderile care operează în mai multe locații pot avea cheltuieli salariale diferite în funcție de piața locală a forței de muncă.
O modalitate de a gestiona cheltuielile cu salariile este de a optimiza nivelul de personal. Este important să vă asigurați că aveți suficient personal pentru a satisface cererea, dar nu prea mult încât să risipiți resurse. Utilizarea tehnologiei, cum ar fi software-ul de programare, vă poate ajuta să optimizați nivelurile de personal și să reduceți costurile cu forța de muncă.
O altă modalitate de a gestiona cheltuielile cu salariile este de a oferi pachete de compensare competitive. Acest lucru vă poate ajuta să atrageți și să păstrați cele mai bune talente, reducând nevoia de rotație costisitoare. În plus, oferirea de beneficii, cum ar fi asigurarea de sănătate și planurile de pensionare, poate ajuta la compensarea cheltuielilor de salarizare prin reducerea sarcinii asupra angajaților.
În concluzie, procentul din cheltuieli care ar trebui să fie alocat salariilor depinde de o serie de factori. Deși nu există un procent prestabilit care să fie adecvat pentru toate întreprinderile, respectarea orientărilor generale și punerea în aplicare a strategiilor de gestionare a cheltuielilor cu salariile poate contribui la maximizarea profiturilor și la asigurarea succesului pe termen lung al afacerii dumneavoastră.
Termenul "procent normal de salarizare" nu este un termen standard de contabilitate sau de evidență contabilă. Cu toate acestea, în contextul operațiunilor de afaceri, procentul de salarizare este adesea utilizat pentru a se referi la procentul din veniturile sau cheltuielile totale pe care o afacere îl cheltuiește pentru salariile și beneficiile angajaților.
Procentul exact poate varia foarte mult în funcție de industrie, de mărimea afacerii și de alți factori. De exemplu, o afacere mică, cu doar câțiva angajați, poate cheltui un procent mai mare din veniturile sale pe salarii decât o companie mai mare, cu mai mulți angajați și venituri mai mari.
Acestea fiind spuse, un punct de referință utilizat în mod obișnuit pentru procentul de salarizare este de aproximativ 30% din veniturile totale. Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să fie luat ca o regulă strictă și rapidă și este important ca întreprinderile să își analizeze propriile date financiare și să ia decizii în funcție de circumstanțele lor unice.
În cele din urmă, obiectivul întreprinderilor ar trebui să fie acela de a menține un echilibru sănătos între cheltuielile de salarizare și alte cheltuieli de exploatare, asigurându-se în același timp că angajații sunt recompensați în mod echitabil pentru munca lor.
Valoarea cheltuielilor angajaților poate varia în funcție de mărimea și natura afacerii, precum și de politicile și procedurile specifice instituite pentru rambursarea cheltuielilor. În general, cheltuielile angajaților trebuie să fie rezonabile și necesare în scopuri profesionale.
Pentru a determina o sumă rezonabilă pentru cheltuielile angajaților, întreprinderile pot stabili orientări sau politici care să specifice cheltuielile admisibile și sumele maxime de rambursare. Aceste orientări pot lua în considerare, de asemenea, standardele din industrie și costul local al vieții.
Este important ca întreprinderile să țină o evidență exactă a cheltuielilor angajaților și să se asigure că toate cheltuielile sunt documentate corespunzător și susținute de chitanțe sau de alte documente. Acest lucru poate contribui la prevenirea cererilor de rambursare a cheltuielilor frauduloase sau excesive și la asigurarea conformității cu reglementările fiscale și contabile.
În general, întreprinderile ar trebui să se străduiască să echilibreze nevoile angajaților lor cu constrângerile financiare ale întreprinderii, menținând în același timp transparența și responsabilitatea în practicile lor de gestionare a cheltuielilor.
Procentul din cheltuieli depinde de diverși factori, cum ar fi industria, dimensiunea afacerii și modelul de afaceri. Cu toate acestea, o regulă generală de bază este că cheltuielile de funcționare ale unei afaceri nu ar trebui să depășească 30% din veniturile sale brute. Acest criteriu de referință de 30% este adesea folosit ca orientare pentru întreprinderile mici, dar poate varia în funcție de industrie și de situația financiară specifică a întreprinderii. Este important să rețineți că, deși este important să urmăriți cheltuielile și să le mențineți într-un procent rezonabil, este la fel de important să vă asigurați că veniturile sunt generate în mod constant pentru a susține și a dezvolta afacerea. Prin urmare, se recomandă ca întreprinderile să își revizuiască în mod regulat situațiile financiare și să își ajusteze cheltuielile în mod corespunzător pentru a menține o poziție financiară sănătoasă.
Regula bugetului 70 20 10 este o strategie bugetară simplă, dar eficientă, care ajută persoanele fizice să își gestioneze finanțele într-un mod mai eficient. Regula sugerează că o persoană ar trebui să își împartă veniturile în trei categorii: 70% pentru cheltuieli esențiale, 20% pentru economii și investiții și 10% pentru cheltuieli discreționare.
Categoria de 70% acoperă toate cheltuielile necesare, cum ar fi locuința, mâncarea, transportul, utilitățile și alte facturi. Este important să se prioritizeze aceste cheltuieli, deoarece sunt esențiale pentru viața de zi cu zi.
Categoria de 20% este rezervată economiilor și investițiilor, care include economiile pentru pensie, fondurile de urgență și alte investiții pe termen lung. Această categorie îi ajută pe indivizi să se pregătească pentru viitor și să își construiască securitatea financiară.
Ultima categorie, 10%, este destinată cheltuielilor discreționare, care include divertisment, hobby-uri și alte cheltuieli neesențiale. Este important să păstrați această categorie în limita celor 10% alocați pentru a evita cheltuielile excesive și pentru a menține stabilitatea financiară.
În general, regula bugetului 70 20 10 poate ajuta persoanele să creeze un buget echilibrat și ușor de gestionat, să își prioritizeze cheltuielile și să își construiască un viitor financiar sigur.