La sfârșitul fiecărui an fiscal, întreprinderile trebuie să calculeze valoarea stocului de produse finite. Aceasta este o etapă crucială în determinarea profitabilității companiei și a obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, mulți proprietari de afaceri consideră această sarcină descurajantă și confuză. În acest articol, vă vom oferi câteva sfaturi despre cum să calculați cu exactitate stocul de produse finite la sfârșitul anului.
Primul pas pentru a determina valoarea inventarului de produse finite este de a efectua o numărătoare fizică a inventarului. Aceasta presupune numărarea fizică a tuturor produselor din inventarul dumneavoastră și înregistrarea valorilor acestora. Acesta poate fi un proces anevoios și anevoios, dar este esențial pentru a asigura acuratețea înregistrărilor dvs. de inventar.
Pentru a calcula valoarea stocului de produse finite, trebuie să determinați costul bunurilor vândute (COGS). COGS reprezintă costul de producție sau de achiziție a bunurilor vândute în cursul anului. Acesta include costul materiilor prime, al forței de muncă și al cheltuielilor generale.
După ce ați determinat costurile de producție, puteți calcula stocul final. Inventarul final este valoarea produselor care nu au fost vândute în cursul anului. Acesta include produsele finite care sunt încă în stoc, precum și produsele care sunt în tranzit sau în consignație.
Pentru a calcula stocul final, scădeți costul bunurilor vândute din costul total al bunurilor disponibile pentru vânzare. Formula de calcul a inventarului final este următoarea:
4. Utilizați un sistem de gestionare a stocurilor
Utilizarea unui sistem de gestionare a stocurilor poate face mult mai ușor procesul de calcul al inventarului de produse finite. Sistemele de gestionare a stocurilor vă pot ajuta să țineți evidența în timp real a nivelului stocurilor, a vânzărilor și a achizițiilor. Aceste sisteme pot genera, de asemenea, rapoarte care arată valoarea stocurilor și a costurilor de producție, facilitând astfel calcularea inventarului final.
În concluzie, calcularea inventarului de produse finite la sfârșitul anului este o sarcină vitală pentru orice afacere. Prin efectuarea unei numărători fizice a inventarului, determinarea costurilor de producție, calcularea inventarului final și utilizarea unui sistem de gestionare a inventarului, puteți asigura acuratețea înregistrărilor de inventar și puteți lua decizii de afaceri în cunoștință de cauză.
Stocul final de produse finite este valoarea totală a produselor finite pe care o companie le are în stoc la sfârșitul unei anumite perioade contabile. Această valoare se calculează cu ajutorul formulei costului bunurilor vândute (COGS), care scade costul bunurilor vândute în timpul perioadei contabile din costul total al bunurilor disponibile pentru vânzare.
Stocul final de produse finite este un indicator financiar important pentru întreprinderi, deoarece reprezintă valoarea produselor nevândute. O valoare ridicată a stocului final de produse finite ar putea indica faptul că o întreprindere produce în exces sau că are un produs care se mișcă lent, în timp ce o valoare scăzută ar putea indica faptul că o întreprindere produce în mod insuficient sau că se confruntă cu o cerere mare pentru produsele sale.
Este important ca întreprinderile să își gestioneze eficient stocul final de produse finite pentru a se asigura că au suficiente stocuri pentru a satisface cererea clienților, evitând în același timp excesul de stocuri, care poate bloca fluxul de numerar și crește costurile de depozitare. Gestionarea eficientă a stocurilor implică previzionarea cererii, monitorizarea nivelului stocurilor și ajustarea producției în consecință pentru a menține un nivel optim al stocurilor.
Calcularea stocului inițial de produse finite presupune determinarea valorii produselor finite care au rămas în stoc din perioada contabilă anterioară. Pentru a calcula începutul stocului de produse finite, trebuie să urmați acești pași:
1. Determinați valoarea totală a stocurilor de produse finite la sfârșitul perioadei contabile precedente.
2. Verificați dacă există ajustări făcute la valoarea stocului de produse finite din perioada contabilă anterioară. De exemplu, dacă au existat retururi, daune sau alte ajustări care ar fi putut afecta valoarea stocului de produse finite.
3. Adăugați orice inventar nou care a fost achiziționat sau produs de la ultima perioadă contabilă. Astfel veți obține valoarea totală a stocurilor de produse finite disponibile pentru vânzare.
4. Se scade valoarea produselor finite vândute în cursul perioadei contabile curente. Astfel, veți obține valoarea stocurilor de produse finite care sunt încă disponibile pentru vânzare la sfârșitul perioadei contabile curente.
Urmând acești pași, puteți calcula cu exactitate valoarea stocurilor de produse finite la început pentru afacerea dumneavoastră. Aceste informații sunt importante pentru gestionarea stocurilor, pentru determinarea costului bunurilor vândute și pentru întocmirea situațiilor financiare.
Pentru a găsi stocul final fără COGS (Costul bunurilor vândute), trebuie să utilizați următoarea formulă:
Inventar final = Inventar inițial + Achiziții - Costul mărfurilor vândute
Formula ia în considerare inventarul inițial, toate achizițiile efectuate în cursul perioadei și costul mărfurilor vândute. Prin scăderea COGS din suma stocului inițial și a achizițiilor, puteți calcula stocul final.
Cu toate acestea, în cazul în care nu dispuneți de costurile de producție, puteți calcula totuși stocul final dacă aveți următoarele informații:
- Stocul inițial: Valoarea stocului la începutul perioadei
- Achiziții: Costul tuturor bunurilor achiziționate în cursul perioadei
- Vânzări: Valoarea tuturor bunurilor vândute în cursul perioadei
- Marja brută: Diferența dintre vânzări și costul mărfurilor vândute, exprimată ca procent
Utilizând informațiile de mai sus, puteți calcula costul mărfurilor vândute după cum urmează:
COGS = Vânzări * (1 - Marja brută)
După ce ați calculat COGS, puteți utiliza formula menționată anterior pentru a găsi stocul final.
Alternativ, puteți, de asemenea, să estimați stocul final pe baza costului mediu al bunurilor vândute în cursul perioadei. Această metodă este cunoscută sub numele de metoda mediei ponderate, prin care calculați costul mediu pe unitate vândută în timpul perioadei și îl înmulțiți cu numărul de unități rămase în stoc la sfârșitul perioadei.